Proteine vegetale – cele mai bune surse

 

 

Cum poţi să trăieşti bine mersi fără carne şi lactate

 

     Cel mai ciudat lucru este că până să începi să-ţi pese de ceea ce mănânci nu-ţi pui niciodată întrebarea – ”Oare de unde îmi iau proteinele ? . Oare în fast-food-ul ăsta ce e ?  Oare animalele astea pe care le mănânc îmi oferă mie toţi aminoacizii esenţiali ?”

    Nu. Întrebările şi grijile apar abia când începi să te documentezi şi să-ţi pese. Până atunci totul e bine şi frumos, nu-ţi faci nicio grijă, în schimb eşti supraponderal, obosit tot timpul şi bolnăvicios.

 

     De mic poate ai fost învăţat că bărbatul adevărat mănâncă carne. E vânător.

     O glumă haioasă pe această temă :  ”- Care era numele dat în trecut celui mai prost vânător ? – Vegetarian.”

     Ca bărbat nu-ţi închipui cum poţi să trăieşti o zi, ce o zi, o masă fără carne. Crezi c-o să mori de foame, că n-o să mai ai putere ca înainte când erai sprinten şi plin de energie.

 

   Există foarte mulţi maratonişti, culturişti şi oameni din toate sporturile care sunt vegetarieni şi o duc foarte bine.

    Eu personal nu mai mănânc carne de aproximativ un an şi ceva şi mă simt foarte bine. Am o meserie care implică muncă fizică iar activitatea intelectuală este şi ea la ordinea zilei. În fiecare luni joc fotbal, în weekenduri alerg (maxim 30km în noiembrie), lucrez în grădina, mă ”lupt” cu tot cea ce înseamnă creşterea unor copii şi încă stau bine din punct de vedere fizic şi psihic.

 

     Omul este păcălit de industria alimentară, farmaceutică etc. şi de modul în care a fost crescut şi trăieşte cu impresia că are nevoie de mult mai multă proteină (animală sau vegetală) decât ar fi normal şi de aici apare şi teama de a consuma prea puţin.

     Un exemplu concret este laptelele matern, primul şi cel mai complex aliment al omului, care conţine doar 2,5% albumină (proteină care se găseşte în special în ou, lapte, carne, cereale şi este sintetizată de ficat) în comparaţie cu carnea care conţine aproximativ 20%.

     Din cauza diferenţei foarte mare între cele două se poate trage concluzia că organismul uman nu a fost creat să reziste pentru o asemenea alimentaţie.

 

     Ca să înţelegem şi mai bine pentru ce alimentaţie este corpul nostru conceput trebuie să analizăm studiile de puericultură care au verificat conţinutul colostrului şi a laptelui matern.

colostru si lapte matern continut de proteine glucide lipide

    Raportul de 1/2/4 – proteine/lipide/glucide care este conţinut de laptele matern ar trebui să fie raportul general de consum în viaţă de zi cu zi. Acest echilibru între cantitatea de  proteine, lipide şi glucide necesare organismului este mult mai apropiat de conţinutul fructelor şi legumelor.

 

    O altă frică a omului şi care s-a încercat a fi demonstrată în mai multe rânduri este indispensabilitatea proteinei animale în dezvoltarea intelectuală şi în munca intelectuală. Adică omul era prostănac la început când mânca doar legume şi fructe da după ce a descoperit focul şi a început să facă grătare cu mici i-a crescut capul şi a devenit foarte inteligent.

     Dar aceeaşi specialişti, care au făcut asemenea afirmaţii, în clipa în care te duci la orice farmacie şi vrei un supliment pentru întărirea capacităţii de muncă intelectuală, a memoriei şi a activităţii psihice în general , ce credeţi că ne recomandă ?

    Un supliment pe bază de plante. Toate medicamentele pentru aşa ceva sunt realizate cu extracte din plante.

   Suplimentele din proteină animală nu folosesc decât la dezvoltarea rapidă a muscultaturii dar cu multe efecte secundare negative.

    Dar şi pentru masa musculară proteinele vegetale sunt de preferat celor animale deoarece organismul are nevoie de aminoacizii esenţiali care sunt deja descompuşi în plante iar ficatul este scutit de o muncă în plus.

 

    Pentru cei care vor totuşi să consume în general o cantitate mai mare de proteine sau în disperare de cauză şi neştiinţă vor să încerce dieta Dukan măcar să încerce să fie din surse vegetale.

proteine vegetale

    O bună sursă de proteină sunt vlăstarii şi germenii de soia, lucerrna, linte, floarea soarelui, grâu, lucerna, ridiche şi aproape orice.

    Algele marine conţin o cantitate de aminoacizi asemănătoare cu cea a oualelor şi a cărnii.

     Cânepă sub orice formă este o excelenţă sursă de proteine : seminţe, ulei, făină, pudra proteică. ( eu personal consum pudra proteică de cânepă în diferite shakeuri sau cu cereale şi lapte de cocos)

     La fel fasolea boabe de toate tipurile conţine o cantitate bună de proteine numai că este o mâncare destul de grea şi trebuie consumată în cantităţi mici. 

Asemănătoare sunt şi lintea, bobul, năutul.

     Foarte bune surse de proteină şi fără gluten sunt  orezul, quinoa, amarantul, hrişca, mei ( orzul, ovăzul şi grâul conţin gluten).

    Seminţele şi nucile sunt la fel o sursă importantă de aminoacizi esenţiali : seminţe de dovleac, seminţe de floarea soarelui, nucile, migdalele, seminţe de susan, alune de pădure, arahide.

    Untul din diferite nucifere este un mod simplu şi gustos pentru a consumă mai multă proteină, untul de arahide fiind cel mai celebru exemplu. 

     Eu am experimentat să fac unt de migdale şi  de arahide dar copiii n-au fost încântaţi şi-l preferă pe cel din comerţ. Atenţie totuşi când cumpăraţi să verificaţi ingredientele care ar trebui să fie doar arahide, ulei, sare ( multe conţin dextroză sau alte zaharuri nocive).

     Lista poate continuă cu toate legumele verzi : spanac, năsturel(watercress – un aliment complex), kale, etc.

     Până şi fructele conţin o canitate mică de aminoacizi.

     Alimentele din natură ne pot asigura cantiatea necesară de proteine aşa că n-ar trebui să ne limităm la carne, lapte, ouă.

     În lucrarea mea ”Nutriție și dietetică profilactică printr-o alimentație vegană” sunt meniuri concrete prin care se poate asigura necesarul proteic zilnic și am explicat de ce alimentația fără proteină vegetală este optimă pentru buna funcționare a organismului.

O zi liniştită.