Sursa noastră permanentă de energie

 

 

     Mesaj de la un prieten :

 

     ” Anul trecut, exact pe vremea asta, eram împreună, izolați, la Dumbrava de Sus, la Centrul de meditație Vipassana.

 

     10 zile fără să vorbim, fără să citim, fără să scriem, fără să atingem o altă ființă, fără niciun gadget, fără nimic.

 

     Doar noi și gândurile noastre.

 

     La întoarcere m-a văzut Gabriel Socaciu și prima lui remarcă a fost :”- Tu în ultima perioadă ai suferit o pierdere enormă de energie. Ai fost bolnav sau ce-ai făcut ?”

     Acolo, la centrul de meditație, primeam mâncare de 3 ori pe zi, dormeam de la 21:30 până la 5 dimineața, aveam pauze, dese, de stat la soare, în natură. Și totuși lipsea ceva.

     Unde se ducea toată energia? Și de ce nu venea înapoi, aproape, nimic?

    Normal că atunci când doar stăm, noi și cu gândurile noastre, apare epuizarea, creierul fiind cel mai mare consumator energetic. Ca la sahiști, slăbeam câteva kilograme după o zi de meditație.

   Și erau, adunate, 10 ore de meditație pe zi, timp de 10 zile.

   Când suntem axați pe gânduri, pe minte, pe griji,noi pierdem energie.

   Explicația cu lipsa de energie avea sens dar de ce nu ne încărcam, la loc ? Că doar mâncam, dormeam și stăteam la soare.

   

     Pentru că sursa noastră principală de energie este iubirea.

     Noi primim doar din ceea ce dăm.

     Fără afecțiune, grijă, atenție, pentru cineva sau ceva, fără să-i slujim pe ceilalți noi suntem morți energetic, pierdem viață și devenim agresivi.

     Sufletul trebuie, întâi, hrănit prin dăruire continuă și abia apoi trupul.

     Să uităm de noi și să facem totul pentru ceilalți.

   

     Deși acolo eram restricționați,în majoritatea interacțiunilor umane, noi încercam să facem ceva pentru suflet. Să dăruim într-un fel.

     Fiecare voia să-l lase pe altul în față la coadă, la mâncare, să-i țină cuiva ușa deschisă, să-i facă loc lîngă el, să-i zâmbească celuilalt în semn de solidaritate, când vedeam cum arată mâncarea.

    Simțeam să facem ceva, nu contează ce, dar să fie o cedarea binelui nostru. Să dăruim într-un fel.

 

    Astăzi, trecem prin momente mai puțin plăcute, pentru mulți dintre noi. Dar, indiferent de ce ne rezervă viitorul trebuie să nu uităm să dăruim, la infinit.

     Un om înțelept a spus : ” Dacă ar fi fost să trăiești doar pentru tine, mai bine nu te-ai fi născut.”

     

      Cel mai mult, oamenii își doresc un zâmbet, o atingere, o lacrimă și astea le avem permanent cu noi.

 

     Fie ca toate ființele din Univers, vizibile și invizibile, să fie fericite. ”

 

 



Tratament pentru vindecarea sufletului

 

 

     1. ”Umorul este știința de a pierde cu zâmbetul pe buze.”

     2. ”Dacă nu învățați să iubiți și să iertați, atunci cei care vă sunt aproape nu vor învăța să o facă.”

     3. ”Cea mai mare calitate a unui om este să-și păstreze caracterul său frumos indiferent de situație sau de omul pe care-l are în față.”

     ” Pentru împlinirea sufletească, omul trebuie să dăruiască și să se sacrifice. Noi cei care avem copii suntem norocoși pentru că misiunea noastră este mai ușoară. Pentru copil ești dispus să faci și să sacrifici multe. E o ființă care-ți depășește propriile nevoie și îți învinge ego-ul.

   Și mai ușor ajungi să te sacrifici pentru o persoană cu o problemă fizică sau mentală, un handicap, dizabilitate, și care depinde de ajutorul tău.

   Dar poți să iubești un om cu invaliditate sufletească ?

   Aceasta pare o misiune grea și ar trebui dată doar celor mai buni dintre noi.”

     4. ”În spatele oricărei fapte trebuie să existe o motivație pozitivă.”

     5. ”Sufletu nostru își aduce aminte, în somn, misiunea pe care și-a ales-o pe acest pământ iar apoi se întoarce, dimineața , cu acceptare și înțelegere față de toate.”

     6. ” Ceea ce Dumnezeu poate răbda rabdă și tu.”

 

 

     7. ”Boala este un medicament pentru suflet.”

     8. ”Cu diavolul nu trebuie să stai de vorbă, ignoră-l.”

     9. ”Să-ți tai voia și să asculți. Să-ți duci crucea. Să duci ce nu-ți convine.”

    10.  ”Să nu lăsați mâna întinsă nici când vă dă, nici când vă cere.”

    11. ”La Dumnezeu nu există un trecut rău din momentul în care există un prezent bun.”

    12.  ”Dacă tu nu-l iubești pe fratele tau, pe care-l vezi, cum poți să zici că-l iubești pe Dumenzeu, pe care nu-l vezi.”

    13.  ”Fericirea omului vine, întotdeauna, din interiorul său iar tot ceea ce ne înconjoară sunt doar mijloace de evoluție dar nu scopul nostru în viață.” 

    14.  ”Tu nu ești stâpânul copilului tău și el nu-ți datorează nimic. Când va pleca de acasă doar spune-i : – Du-te copilul meu. Te voi aștepta! Nu-ți face griji. Du-te.”

    15. ”Nu-i pune minții tale întrebări la care nu știe răspunsul.”

    16. ”Ceea ce-i faci altuia îți faci deja ție însuți, doar că nu știi asta.”

    17.  ”Fapta și motivația sunt două lucruri total diferite și fiecare vine cu plata ei.”

    18. ”Joci un rol în fiecare viață dar nu trebuie să te identifici cu personajul. Trebuie să joci cât mai bine rolul primit, scenariul fiiind deja scris.”

    19. ”Toți oamenii suntem tot noi. Sunt alte versiuni ale noastre, în diferite stadii de evoluție.”

    20. ”Cel mai greu lucru este să iubești primul om necondiționat, apoi totul curge de la sine.”

    21.  ”Gânduri, dorințe, fapte. Gândurile vin și pleacă, neavând un prea mare control asupra lor. Dorințele sunt niște nevoi ale ego-ului pe care trebuie să le micșorăm, mereu , pe cât posibil. Faptele sunt ale noastre, sunt ceea ce facem după ce ne analizăm gândurile și dorințele.”

    22. ”Toate bucuriile lumești îți vor aduce, mai devreme sau mai târziu, suferință. Plăcerea și suferința merg împreună. Cu cât dăruiești mai mult cu atât stăpânești mai mult. Fericirea vine din dăruire.”

    23. ”Tu trebuie să părăsești omul de dragul oamenilor. Să pierzi jumătatea pentru întreg. Să cauți binele general.”

    24.  ”Orice acțiune făcută, nu în interesul tău, este dragoste.”

    25. ”Tot răul și toate neplăcerile care ne vin din față sunt doar mecanisme Divine de micșorare a orgoliului nostru.”

    26. ”Dacă destinul îți aduce un lucru, suportă-l și poartă-te bine. Căci dacă îl respingi, îți vei provoca mâhnire și destinul te va purta oricum oriunde voiește.”

    27. ”Animalele au bucuria vieții. Noi le tulburăm și le stricăm această bucurie. Ele au bucuria vieții, pe când noi aven de toate și niciodată nu suntem mulțumiți.”

    28. ”Dacă noi înșine nu ne smerim, Dumnezeu nu va înceta să ne smerească.”

    29. ”Nu așteptați niciodată recunoștința din partea oamenilor. Voi  trebuie să fiți recunoscători. Atunci când Dumnezeu vrea să vă ajute el va trimite pe cineva. Acest cineva ar putea fi oricine. Asta înseamnă că dacă Dumnezeu n-ar fi trimis o anumită persoană, ar fi trimis pe altcineva. Te-ar fi ajutat oricum.”

    30. ” Atunci când ne rugăm pentru cineva luăm chinul lui asupra noastră.”

    31. ”Răbdarea este cea mai trebuincioasă în viață. A răbda și a ierta totul!”

    32.  ”Termină toate afirmațiile tale în Iubire și Înțelegere.”

    33. ”Trebuie să iubim cu toată inima persoana pentru care ne rugăm.”

    34. ”Lasă lucrurile în voia lor. Nu vorbi decât dacă întreabă cineva. Dă atunci când ți se cere.”

    35. ”Este imposibl să mulțumești un om care a fost ”răsfățat” cu prea multă iubire.”

    36. ”Vei ști că ești în armonie cu universul când oamenii îți vor zâmbi. Vei ști că toată ziua va fi frumoasă, după cum ești tu în interiorul tău.”

    37. ”Oamenii sunt oglinzi. Ei sunt indiferenți până ajungi tu în dreptul lor. Ei îți răspund după chipul sufletului tău.”

    38. ”Mama cunoaște tot fundalul sufletului copilului ei. ”

    39. ”Dumnezeu nu ne dă pedepse. Noi ne batem singuri.”

    40. ”Să-i ceri mereu lui Dumnezeu să-ți arate unde este greșeala ta.”

    41. ”Cere-i iertare celuilalt și atunci universul tău va fi curat, prezentul este curat și atunci la fel va fi și viitorul.”

    42. ”Doamne, iartă-l, dă-i mila Ta, dă-i lumină, dă-i sănătate trupului și sufletului.”

    43. ”În toate este vorba numai despre Iubire. Viața în ego este nimic, o tristețe continuă. Ai venit aici pentru a Iubi.”

    44. ”Atunci când vă supuneți în întregime puterii și dragostei lui Dumnezeu, veți înțelege că totul, ascultați cu atenție,TOTUL, cu majuscule – se face fie că Dumnezeu vrea sau pentru că Dumnezeu permite. Nu există a treia variantă.”

    45. ”Oricum ar fi ei, oamenii, trebuie să continui să-i iubești.”

    46. ”Dragostea nu are măsură. Este infinită. Dragostea toate le suferă, dragostea nu cade niciodată, se bucură de ce este bine, nu se bucură de nedreptate, toate le nădăjduiește.”

    47. ”Orice persoană care are probleme cu greutatea suferă de o lăcomie emoțională. Kilogramele în plus nu sunt ceva de rău, sunt doar modul în care organismul semnalează o suferință emoțională, sunt un efect. Dacă ele nu apar omul nu face nimic, să se schimbe în bine. Efectul vine să ne salveze, să ne ajute să descoperim cauza.”

    48. ”Primul gând dimineața, întotdeauna, să fie de recunoștință și mulțumire.”

    49. ”Atunci când dăruiești toată dragostea ta unei persoane și aceasta refuză să o accepte, iubirea va reveni la tine.”

    50. ”Scopul omului de lângă noi nu este să-l descoperim pe el și calitățile lui, ci să trezească în noi frumuseți care deja există acolo.”

    51. ”Raiul este aici ! Ori îl găsim aici și îl luăm cu noi, ori nu-l vom găsi niciodată!”

    52. ”Există oameni care pot să-ți îndeplinească orice nevoie și orice dorință , dar valoros este cel care a semănat în tine aceste lucruri, cel care ți-a descoperit frumusețile interioare. Caută, mereu, oamenii care îți trezesc sufletul și scot din el ceea ce există deja acolo. Caută-l pe creatorul de vise nu pe cel care ți le poate îndeplini.”

    53. ”Iubește și fă ce vrei.”

    54. ”Muntele pe care-l mutăm cu credința este propria noastră mândrie.”

    55. ”Părinți, când vă priviți copilul, cu aceeași iubire, sunteți cucerire a Domnului care a descoperit iubirea necondiționată din sufletul vostru.”

    56. ”Nu există nicio putere mai mare decât cea a rugăciunii.”

    57. ”Recompensa este cuprinsă întotdeauna în faptă. N-ai ce să aștepti înapoi de la nimeni.”

    58. ”Răul nu poate rezista într-un monolog, el urmărește întotdeauna un dialog.”

    59. ”Nu există provizie strânsă. Nu există decât direcție, ascensiune și luptă pentru ceva.”

    60. ”Singurătatea este necesară. Scopul singurătății este întotdeauna să lucrezi la structura ta interioară.”

    61. ”Dacă încetezi a dărui înseamnă că n-ai dăruit nimic niciodată.”

    62. ”Cel care crede că nu există se cunoaște pe sine cel mai bine.”

    63. ”Are importanță doar ceea ce ești în clipa morții.”

    64. ”Sufletul câștigă energie, viață, atunci când ne sacrificăm, când cedăm, cu bună știință fără a aștepta nimic înapoi. Niciodată.”

    65. ”Noi trebuie sp mergem în ritmul lui Dumnezeu. El șie ce, unde, dacă și când ne va da acel lucru.”

    66. ”Mânia nu te orbește : ea se naște din orbire.”

    67. ”Cel care iubește mai mult trebuie să moară primul. Moartea, ca și iubirea, trebuie să curgă de sus în jos, întotdeauna.”

    68. ”Nu poți greși tu cât poate Iubirea să vindece.”

    69. ”Un conducător care nu cunoaște pacea în inima lui nu poate menține pacea în afară.”

    70. ”E greu ca vitejii să te îndemne să te predai, iar lașii să te îndemne a accepta sacrificul.”

    71. ”Cu cât ești mai puternic, cu atât mai mult iei greșelile asupra ta.”

    72. ”Direcția viitorului tău este dată de ceea ce nu uiți niciodată să faci.”

    73. ”La moare trebuie să mergi singur. Te va însoți doar tot ce ai făcut în viața ta, cât de mult ai dăruit. Asta și nimic altceva.”

    74. ”Cu cât dai mai mult, cu atât mai mult îți rămâne.”

    75. ”Dacă trebuie să treci prin ceva, treci.”

    76. ”Încercările prin care trebuie să trecem, vin la noi pentru a deveni mai blânzi, mai smeriți, mai liniștiți și sufletul să se umple de mai multă iubire.”

    80. ”Dacă vrei să înțelegi oamenii, începe prin a nu-i asculta niciodată.”

    81. ”Cel mai dificil lucru este să învingem puterile întunericului care ne spun că avem dreptate.”

    82. ”Ține ochii și urechile deschise și gura închisă.”

    83. ”Dacă lupți împotriva la orice, trebuie să te nimicești pe tine însuți, căci și în tine se află o parte care-ți este dușmană.”

    84. ”Ia o stâncă de pe țărm și folosește-o drept pernă și adu-ți aminte că orice ar suferi trupul, capul este de vină.”

    85. ”Nu te înalți decât prin ceea ce transformi, căci ești sămânță.”

    86. ”Ce-și doresc oamenii cel mai mult ? Cel mai mult ei își doresc un zâmbet, o atingere, o lacrimă. Nimic altceva.”

    87. ”Ocazia de a iubi nu-ți lipsește niciodată. Nu există ocazie pierdută.”

    88. ”În vremurile noastre, mintea și intelectul au ucis inimile și cu siguranță, în continuare, vor ucide suflete.”

    89. ”Un spirit puternic, antrenat, nu poate fi atins de o veste tristă, de o boală a trupului sau o vreme ploioasă.”

    90. ”Astăzi, puține căsătorii durează, deoarece căsătoria este o Taină. Trebuie să mori ca să te naști din nou. Dacă nu te naști din nou în inima celuilalt și celălalt nu se naște din nou în inima ta, Dumnezeu este ansent.”

    91. Notează sfaturile pe care le dai celorlalți, peste zi, și vezi de câte dintre ele ar trebui să ți cont. Sfaturile pe care le dăm celorlalți, de obicei, le repetăm, pentru noi.”

    92. ”Pe Dumnezeul nu-l interesează unde ești sau ce faci. Pe El îl interesează doar calitatea și cantitatea iubirii pe care o dăruiești, nimic altceva. Nimic altceva.”

    93. ”Contează, cu mult mai mult, să ai o minte pregătită decât un profesor bun.”

    94. ”În spatele oricărei boli se află o durere a sufletului. Nimic rău nu se întâmplă cu corpul atunci când mintea și spiritul sunt sănătoase. Totul începe cu grijile. În zilele noastre, toți medicii știu acest lucru. Boala începe în minte, cu un gând negativ, printr-o neliniște constantă.”

    95. ”Fiecare situație trebuie înțeleasă cu inima.”

    96. ”Omul, în ciuda prieteniei sau iubirii pe care ar putea s-o aiba pentru tine, devine pentru un moment instrumentul unei alte Puteri, care te pune la încercare. Ar trebui să știi, chiar și în cadrul aceleiași familii, fiecare dintre noi este un test pentru celălalt.”

    97. ”Autodisciplina este abilitatea de a face ceea ce trebuie să faci, atunci când trebuie să faci, fie că ai chef sau nu. Fără autodisciplină nu rezolvi nimic.”

    98. ”Nu dori multe lucruri, fie că sunt ușor de obținut sau nu. Mai degrabă ai grijă să sfințești puținul pe care îl ai deja.”

    99. ”Cea mai mare bogăție, pe care o primești zi de zi, de la Dumnezeu, este sănătatea copiilor tăi. ”

  100. ”Nu este nimic mai ieftin decât banii.”

  101. ”Nu contează ce spunem, ci cum trăim. Nu contează ce facem, ci ceea ce suntem.”

  102. ”Copilul este medicamentul de care ai nevoie pentru a te vindeca de neiubire. Pentru a învăța iubirea necondiționată.”

  103. ”Ne dorim libertate. De ce ? Ca să putem fi robii propriilor patimi.”

  104. ”Suferința apare din dorința permanentă a ego-ului pentru mai mult. Pentru a lua.”

  105. ”Cine iubește nu este conștient de asta, așa cum nu este conștient de propria respirație.”

  106. ”Orice atitudine greșită față de oameni este autodistrugere. Orice gând negativ este automutilare sufletească.”

  107. ”La începutul vieții noastre, avem nevoie de prezența cuiva pe care-l iubim. Pe măsură ce creștem însă, Unul Dumnezeu ne umple cu dragostea și bucuria Sa atât de mult încât nu mai avem nevoie de nimeni. Sufletul tânjește după oameni la început pentru că nu știe încă pe Cine iubește și crede că este vorba de o persoană sau alta.

  108. ”Cea mai frumoasă declarație de dragoste : Te iubesc, te apreciez și te accept așa cum ești, la inifint !”

  109. ”De multe ori, pe Dumnezeul Îl interesează intenția noastră mai mult decât fapta în sine. Îi este de ajuns să știe că dorești să-I urmezi poruncile.”

  110. ”Să nu te superi pe pietre când cazi.”

  111. ”Pentru a ajunge la starea de lepădare de sine, iubește, iubește și iar iubește până când te vei identifica complet cu celălalt, oricine ar fi el la momentul respectiv. Apoi, la sfârșitul zilei, te-ai putea întreba : Vreau ceva ? Nu. Îmi doresc ceva ? Îmi lipsește ceva ? Nu. Deci asta este!”

  112. ”Să nu știi decât să încurajezi oamenii, să-i apreciezi, să le fii recunoscător, să le spui complimente, să le mulțumești, să-i susții, să ai grijă de ei și să vezi doar partea pozitivă a vieții.”

  113. Un om înțelept a spus : ” Dacă ar fi fost să trăiești doar pentru tine, mai bine nu te-ai fi născut.”

  114. ”Nu-ți folosește la nimic să lupți împotriva nemulțumirii unei femei.”

  115. ” Iubirea este, înainte de toate, ascultare în tăcere. A iubi înseamnă a contempla.”

  116. ”Punctul cel mai slab al unui om este vorba deșartă.”

  117. ”Alegerile , pentru a avea o greutate, trebuie să fie irevocabile.

  118. ”Blândețea înseamnă să dorești să nu ai niciodată o conștiință vinovată.”

  119. ”O boală poate avea legătură nu doar cu trecutul, ci și cu viitorul. La ce te instigă boala, atunci asupra acelui lucru trebuie să lucrezi.”

  120. ”Ceea ce spunem rămâne veșnic.”

  121. ”Numai cei care acționează fără iubire întâmpină greutăți.”

  122. ”Trebuie să accepți totul așa cum este. Noi avem dreptul să scimbăm lumea, dar este inadmisibil să ne enervăm și să ne supărăm pe lume.”

  123. ”Facultatea judecății (krisis) se dezvoltă în mod natural la om. Critica (katakrisis) și reproșurile izvorăsc din răutate. Discernământul (diakrisis) este un dar de la Dumnezeu și trebuie să ne rugăm să-l dobândim. Este esențial pentru protecția și progresul noastră.

  124.  ”Când pierzi ceva, pierzi de fapt orgoliu și egoism și este bine, fii fericit.”

  125. ”Tot ceea ce cereai de la mine era să nu mai voiesc ceea ce voiam și să voiesc ceea ce voiești tu.”

  126. ”Glasul lui Dumnezeu este tăcerea.”

  127. ”Cel mai important act filantropic este de a-i vorbi de bine pe semenii noștri.”

  128. ”Îngrijorarea este pur și simplu nerecunoștință.”

  129. ”Trebuie să păstrăm întotdeauna aprinsă candela sufletului nostru. Ea  trebuie să ardă neîncetat.”

  130. ”Noi simțim primii bucuria pe care o dăruim altora.”

  131. ”Mai bine îl lași pe Dumnezeu să intervină între tine și scopul tău, decât să-ți lași scopul să intervină între tine și Dumnezeu.”

  132. ”Tot ceea ce vedeți în mine, nu este al meu, este al vostru. Al meu este tot ceea ce văd eu în voi.”

  133. ”Așa se măsoară credința : este măsura prin care un om acceptă orice i se întâmplă fără să se revolte, fără să lupte sau să se apere.”

  134.  ”Fiecare se aruncă singur în fântână.”

  135.  ”Neliniștea este doar pentru cei necredincioși.”

  136.  ”Agresivitatea și răutatea este furt de energie.”

  137.  ”Fericirea este să te desprinzi continuu de tot ceea tu ai dori, ți-ar plăcea sau ai vrea.”

  138.  ”Cred, Doamne! Ajută necredinței mele.”

  139.  ”Relațiile umane devin dificile atunci când ”eu” se află mai presus de ”tu”.

  140.  ”Dumnezeu îi iubește pe vrăjmașii tăi la fel de mult ca pe tine.”

  141.  ”Niciodată nu ai nevoie de ceva din lumea aceasta mai mult.”

  142.  ”Lasă totul și vei avea totul.”

  143.  ”Cuvintele răuvoitoare tai mai dureros decât sabia.”

  144.  ”Trebuie să fim ca pâinea caldă.”

  145.  ”Fă ceea ce ține de tine și Dumnezeu va face ceea ce ține de El.”

  146.  ”- Între spirit și corp, iubirea este aceea care oferă puntea ? – Ce altceva ar putea fi ? Mintea creează abisul, inima îl traversează.”

  147.  ”Noi suntem sclavi față de ceea ce nu cunoaștem iar peste ceea ce cunoaștem suntem stăpâni. Inconștienul se dizolvă când este adus în conștient. Disoluția inconștientului eliberează energie; mintea se simte bine și devine liniștită. Corpul se vindecă.”

  150.  ”Neplăcerile care ne vin din față sunt doar oportunități de creștere și dezvoltare spirituală.”

  151.  ”Să cedezi înseamnă să aperi întregul.”

  152.  ”Nu trebuie să vorbim despre persoanele care nu sunt de față.”

  153.  ”Experiența ne învață că nimeni nu poate ajuta pe altcineva, oricât de puternică ar fi dorința și dragostea lui. Ajutorul vine doar în ceasul hotărât de Dumnezeu, numai de El.”

  154.  ”Atunci când te compari cu cineva, când te simți inferior sau superior cuiva îți produci multă suferință interioară. Înseamnă că nu ești mulțumit de darurile puse în tine de Divinitate.”

  155.  ”Apa care curge nu moare niciodată.”

  156.  ”Nu poți să pierzi nimic pentru că nu ai nimic al tău.”

  157.  ”Din ceea ce dăruiești îți faci fericirea.”

  158.  ”Avem nevoie de trei lucruri. În primul rând, credință. În al doilea rând, credință. În al treilea rând, credință.”

  159.  ”Dacă suntem întrerupți în timp ce vorbim, nu trebuie să continuăm. Înseamnă că ceea ce urma să spunem nu trebuie să fie auzit. Îngerii au făcut asta.”

  160.  ”Caută să te vezi perfect, așa cum ești, dar fără să te agăți de vreun succes sau o dorință anume.”

  161.  ”Dumnezeu a creat o lume perfectă, unde fiecare dintre noi are rolul său, bine definit. Să uităm de critică, reproșuri, judecata celorlalți și să ne jucăm rolul, cât mai bine posibil.”

  162.  ”Suntem cei mai puternici atunci când iubim fără condiții.”

  163.  ”Din orgolui ni se trag toate păcatele : mândrie, trufie, egoism, gelozie, invidie, ură, furie, mânie. Ferește-te de ele.”

  164.  ”Lasă să vină ceea ce vine și să se ducă ceea ce se duce.”

  165.  ”Nu regreta niciodată ceva ce s-a întâmplat.”

  166.  ”A iubi înseamnă să nu spui niciodată : ”Da, dar…”. ”Nu.” sau ”Nu vreau.”

  167.  ”Bibliotecile și sălile de cursuri sunt întodeauna pline de oameni. Dar oare a ieșit vreodată din ele vreun sfânt ?”

  168.  Niciodată nu lua parte la o conversație atunci când un om este criticat sau se vorbește despre el.”

  169.  ”Dacă vrei să faci ceva, nu anunța asta în mod deschis. În acest fel se va materializa mai degrabă în cuvinte decât în realitate. Așadar, ține secretul față de toată lumea până în ultimul moment.”

  170.  ”Trebuie să ne ferim de simțul propietății.”

  171.  ”Nu-i spune niciodată celuilalt că te-a rănit.”

  172.  ”Omul învață prin greșeli, lasă-l să învețe, să aleagă singur, dă-i voie să greșească.”

  173.  ”Când trupului tău îi este bine și se bucură, sufletul tău suferă.”

  174.  ”Nu pleca niciodată dintr-un loc de bună voie. Niciodată. Nu pleca decât ți se spune să pleci.”

  175.  ”Pe tot ceea ce mâncați sau beți în afara trapezei, faceți semnul crucii și spuneți : ”Pentru tămăduirea trupului și a sufletului.”

  176.  ”Numai dorințele motivate de iubire, bunăvoință și compasiune sunt benefice atât pentru subiect cât și pentru obiect, și pot fi deplin satisfăcute. 

   177.  ”Pasiunea este dureroasă, compasiunea – niciodată, întregul univers se străduiește să îndeplinească o dorință născută din compasiune.”

   178.  ”Când ai dreptate nu te mânii, pentru că ai dreptate doar când iubești.

   179.  ”Oamenii care sunt centrați numai pe interesul lor sunt ca surplusul de mâncare, care va duce până la urmă la nevoia scăderii cu forța.”

   180.  ”Dumnezeu a pus simțul văzului în cap. Știți de ce ? Ca să nu ne putem vedea propriul chip. Da! Ca să-l putem vedea doar pe aproape și să-l iubim numai pe el. Ca să ne putem vedea pe noi înșine numai în ochii celuilalt. ”

   181.  ”Nervii” sunt doar egoism.”

   182.  ”Grija este un lucru și dragostea este altul.”

   183.  ”Fericirea pe care nu o poți împărtași este contrafăcută. Numai ceea ce poate fi împărtașit este cu adevărat dezirabil.”

   184.  ”Sfântul Apostol Pavel ne-a spus ca, după ce atenționăm o persoană o dată și încă o dată, să ne îndepărtăm de ea. S-a terminat! Ai spus ce ai avut de spus, ai ajutat cât de mult ai putut. După aceea, roagă-te pentru acest om, taci și vezi-ți de starea ta vrednică de milă.”

   185.  ”Amintește-ți faptele, uită părerile.”

   186.  ”Adevăratul post înseamnă să te abții de la flecăreala rău intenționată și grija pentru propriile interese, să nu mai vezi ”paiul din ochiul fratelui tău” și să nu ”judeci pe sluga altuia”.

   187.  ”Feriți-vă de oamenii care doresc să vă indispună și apoi își cer iertare. Aceștia obțin o satisfacție dublă : reușesc și să vă supere și să obțină iertare.”

  188.  ”Nu există coincidențe ci întâlniri.” 

  189.  ”Să nu crezi răul. Prefer să greșesc prin a-mi păstra o părere bună despre un om rău decât să ajung să cred o vorbă prostă despre un om bun.”

  190.  ”Nu accepta niciodată nimic de la cei bogați. Primește, cu recunoștință, de la cei care trudesc pentru a-și câștiga existența și de la săraci.”

  191.  ”Când vei decide să faci un pas, îl vei face singur, altfel vei fi pierdut pentru totdeauna.”

  192.  ”Când Dumnezeu vrea să ajungi undeva, vei ajunge.”

  193.  ”Cruzimea se află în motiv, nu în fapt. Faptul de a ucide îl rănește pe ucigaș, nu pe cel ucis.”

  194.  ”O femeie al cărei soț a murit recent, întreabă : – De ce mi-a luat Dumnezeu bărbatul de lângă mine ? Atât de mulți trăiesc până la o vârstă mai înaintată. Și i-am spus :  – Mai bine întreabă de ce Dumnzeu l-a lăsat pe soțul tău să fie cu tine în toți acești ani. Atât de mulți mor mult mai tineri, chiar și la scurt timp după căsătorie. Te-ai gândit vreodată la asta ? Acum trebuie să te dedici unei cauze bune, ca să îți poți depăși durerea.”

  195.  ”Când îi ajutăm pe alții, pe noi ne ajutăm, uneori indirect și alteori direct.”

  196.  ”A-ți aminti de cineva este o expresie a iubirii.”

  197.  ”La început, să fii simplu. Vorbește cu toți. Mănâncă și bea cu oricine. Atitudinea ta firească va reflecta starea ta duhovniceasă.” 

  198.  ”Niciun sfânt nu a știut vreodată că este sfânt.”

  199.  ”Trăiește-ți viața fără a răni pe nimeni. Caracterul inofensiv și lipsa de nocivitate sunt cea mai puternică formă de yoga și ea te va duce fără întârziere la scopul tău.”

  200.  ”Oamenii au nevoie de exemplul tău, de liniștea și iubirea ta. Nimic altceva.”

  201.  ”Influența noastră asupra unui om, fie bună sau rea, îl scoate pe acesta din calea destinată lui de Dumnezeu. El trebuie să-și înțeleagă singur propria destinație. De aceea, trebuie să fim foarte atenți.”

  202.  ”Dă fiecăruia ceea ce-ți cere.”

  203.  ”Ceea ce nu vedem nu este întotdeauna inexistent și ceea ce nu auzim nu este întotdeauna tăcere.”

  204.  ”Domnul îngăduie ca cei care-L iubesc să fie încercați din două motive : în primul rând, pentru a le întări credința și în al doilea rând, să-i învețe pe alții.”

  205.  ”Nu te teme de nimeni.”

  206.  ”Este mai ușor să te sacrifici pentru cei pe care îi iubești decât să trăiești cu ei.”

  207.  ”Dragostea înseamnă respect pentru libertatea celuilalt.”

  208.  ”Când burta este plină, mintea este goală.”

  209.  ”Cele cinci limbi pe care trebuie să le vorbim : prima este zâmbetul, cea de a doua, lacrimile. A treia, atingerea. A patra rugăciunea. A cincea, dragostea.”

  210.  ”Toleranța și blândețea sunt principalele arme ale unui om. O astfel de persoană înțelege totul și iartă totul.”

  211.  ”Frigiderul celor credincioși ar trebui să fie aproape gol.”

  212.  ”Puține cuvinte, multă dragoste. Pentru toate. Pentru oricine.”

  213.  ”Ai grijă de două lucruri : iubirea, fără discriminare și fără reproșuri, și smerenia, ca și cum ai fi rob tuturor.”

  214.  ”Nu aștepta niciodată înțelegere din partea nimănui, doar de la Dumnezeu.”

  215.  ”Lecturile de seară nu intră în suflet.”

  216.  ”Să nu vă tulbure nimic : nici oamenii, nici greutățile, nici obstacolele.”

  217.  ”Nu da importanță la ceea ce spun oamenii. Privește mai degrabă la ceea ce fac.”

  218.  ”Acum imaginați-vă ce ar fi dacă îngerii s-ar ascunde ”de bună voie” în persoanele bolnave incurabil și psihopați… doar pentru a ne încerca dragostea.”

  219.  ”Cuplurile nu ar trebui să încerce să ”atragă” atenția unul altuia prin gelozie. Gelozie vine de la Satana.”

  220.  ”Când sănătatea ne dă un avertisment, înseamnă că trebuie să încetăm să facem ceva anume.”

  221.  ”Feriți-vă de faimă.”

  222.  ”Nu te asocia cu oameni în a căror companie Dumnezeu nu ar dori să te vadă.”

  223.  ”Urmează-ți calea și nu-ți face niciun fel de griji. Fii gata să asculți și să nu fii nerăbdător. Trebuie să te treacă mulți ani și trebuie să fim încercați înainte de a dobândi răbdarea.”

  224.  ”Pe noi nu trebuie să ne intereseze nici răspunsul celuilalt, nici rezultatul eforturilor noastre. Trebuie pur și simplu să încercăm – Dumnezeu va face restul.”

  225. ”Să nu : să nu uiți că trebuie să mori, să nu uiți că trebuie să iubești, să nu prețuiești în bani ceea ce Dumnezeu ți-a dat în dar, să nu crezi răul despre cineva, să nu te crezi pierdut, să nu te crezi sfânt, să nu te pui chezaș, să nu te răzbuni de două ori pentru același lucru, să nu învingi cu orice preț.”

  226. ”Nu te atașa de niciun loc sau persoană, ci numai de Hristos. Du-te oriunde te conduce Duhul Sfânt, aducându-le tuturor dragostea Lui, dincolo de granițe și discriminări. Destinația ta este să iubești.”

  227.  ”Toată lumea trebuie să știe și să reflecteze la faptul că starea fiecăruia este unică în lume și că nimeni care a trăit vreodată nu este la fel ca el, căci dacă ar fi fost vreodată vreunul la fel ca el, nu ar fi fost nevoie ca el să existe.”

  228.   ”Toți văd ceea ce se poate vedea în noi, iar unii văd numai ce putem fi pentru ei. Dacă se poate, să nu ai nici prieteni, nici rude – pe nimeni în afară de El, însă iubește-i și dăruiește-te desăvârșit tuturor, fără discriminare (și cui îți întoarce iubirea și cui îți răsplătește cu ură).”

  229.  ”Ține minte, nimeni nu poate învăța pe nimeni sau demonstra cuiva ceva.”

  230.  ”Care luptă este mai aprigă decît a aceluia care vrea să se biruiască pe sine? Într-adevăr, aceasta s-ar cuveni să fie grija noastră dintîi: să ne biruim pe noi înșine, zi de zi să sporim în putere, pas cu pas și ceas cu ceas, înaintînd pe calea binelui.”

  231.   ”Rugăciunea funcționează, chiar dacă trec ani de zile…”

  232.  ”Când sufletul îngenunchează la picioarele lui Hristos, ce contează dacă trupul este culcat, în genunchi sau prosternat la pământ ? Nu contează deloc.”

  233.  ”Cea mai înaltă și mai folositoare învățătură este adevărata cunoaștere și disprețuire de sine. Mare înțelepciune și desăvârșire este să te socotești pe tine însuți bun de nimic, iar pe ceilalți să-i vezi întotdeauna mai buni și mai vrednici ca tine. Chiar dacă ai vedea pe altul greșind pe față, ori căzând în păcat, nu te grăbi să te socotești pe tine însuți mai bun, deoarece nu poți ști cât timp ai să poți fi în stare să ții tu însuti calea dreaptă. Slabi suntem cu toții din fire; însă mai slab și mai șubred decât tine nu socoți pe nimeni.”

  234.  ”Slăbiciunea noastră stă în dorința de a fi iubiți…”

  235.  ”Chiar dacă faci cea mai grea lucrare și dai totul, să fii conștient că există cineva care poate face aceste lucruri mai bine decât tine și că, la urma urmei, nu ești nimic altceva decât o slugă inutilă și ticăloasă.”

  236.  ”Lasă grijile și neliniștile vieții în seama Aceluia Care te-a creat, te-a crescut, te-a luminat și te-a călăuzit până acum și Care nu va înceta să te iubească câtă vreme trăiești în această lume trecătoare.”

  237.  ”Nu vorba multă satură sufletul omului.”

  238.  ”Ochiul nu se satură de a vedea și nici urechea a auzi . Silește-te, prin urmare, să-ți dezlipești inima de cele văzute și învață să te apropii cu drag de cele nevăzute.”

  239. ”Numai caracterul importă. Convingerea politică, părerile filosofice, originea socială, credința religioasă nu sunt decât accidente : doar caracterul rămâne după fitrările produse de viață.”

  240. ”Dacă Dumnezeu n-a coborât de pe cruce, pricina este că voia să-l convertească pe om nu prin constrângerea unui miracol exterior evident, ci prin libertatea de a crede și dându-i prilejul de a-și manifesta îndrăzneala.”

  241. ”Nu se cuvine să facem niciun rău nimănui, că orice dezordine, mojicie, brutalitate, ceartă, enervare, dispreț, jignire e de la diavol; că făptuirea binelui e maxima cea mai egoistă pentru că singură ea dă liniștea și împăcarea cu sine; că buna purtareși colecționarea de fapte bune sunt acel unic al nostru avut de care putem oricând dispune și care nu ne poate fi luat niciodată.”

  242. ”Dacă vrem să fim liberi, nu trebuie să ne fie frică de a muri, asta-i tot.”

  243. ”Experiența noastră existențială ne dovedește că numai când facem binele dobândim ceva ce răii nu pot avea : liniștea și pacea – bunurile supreme. Nu ȘTIU că-i așa. CRED că-i așa și CONSTAT – experimental – că așa e.”

  244. ”Dumnezeu poate fi dincolo de bine și rău, noi nu.”

  245. ”Să nu ne mâniem pentru că ne-am mâniat.”

  246. ”Lucruri esențiale pentru a răbda orice să știi să taci; să nu te mire și să nu te necăjească nimic, să fii surd, să fii hotărât a îndura totul fără a crâcni, cu o egalitate oarbă și încăpățânată având drept ideal nepăsarea.”

  247. ”Lipsa atașamentelor este fericirea toată.”

  248. ”Creștinul este cel care nu trăiește nici în trecut, nici în viitor, ci numai în prezent. Trecutu nu-l apasă, viitorul nu-l îngrijorează.”

  249. ”Ospățul realizează condiția paradisiacă : ea presupune în primul rând capacitatea de a te bucura de bucuria altuia, de a o împărtăși.”

  250. ”Însușirea principală a omului nu este nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, evlavia ori sfințenia, ci dreapta socotință, care este o virtute foarte complexă și greu de exprimat în cuvinte.”

  251. ”Toate le putem afla, toate le putem cunoaște, toate le putem învăța. Numai suferința nu.”

  252. ”Contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este liberatea.”

  253. ”La intrarea unui sat de ticăloși stau doi draci. În jurul mânăstirii de cuvioși călugări nevoitori întru desăvârșire stau două mii.”

  254. ”Încrede-te în Dumnezeu și puneți praful de pușcă la adăpost de umezeală.”

  255. ”Oricine are dreptul la fericire dar nimeni n-are dreptul s-o întemeieze pe nenorocirea altuia, pe batjocorirea sau nedreptățirea altuia.”

  256. ”Curajos se numește omul care știe doar el cât îi este de frică.”

  257. ”Libertatea nu este un drept, e un risc pe care trebuie să-l asumăm.”

  258. ”Important nu este să spui : – Iată ce au făcut din mine; ci : Iată ce am făcut eu din ceea ce au făcut din mine.”

  

    

   

    

    

   

 

     

  

 

   

 




Analiza Feng Shui a unui spațiu – specialist Daniela Georgescu

 

 

     Când Dumnezeu mi-a trimis un spațiu, să-l amenajez după pofta inimii mele, mi-a trimis la pachet și un specialist Feng Shui.

     Dacă tot am primit o asemenea ofertă am acceptat-o, cu brațele deschise.

     Mai jos vă las analiza personalizată, în cele mai mici detalii, a viitorului meu cabinet de terapii.

 

ANALIZA SPAȚIULUI

Strada Icoanei la numărul 29, pentru Vlad POPESCU

 

    Introducere:

    Feng Shui-ul înseamnă acțiunea asupra energiilor din spațiul dumneavoastră de viață, ori nu există altă sursă mai mare de energie pozitivă sau negativă decât voi înșivă.

     Ființele umane eliberează o cantitate imensă de chi, care are un efect important asupra mediului lor propriu de viață. Modelați-vă spațiul în acord cu aceste principii și apoi așteptați să vină la voi.

     În spațiul nostru de viață există blocaje, create de trei forțe, tangibile și intangibile.

     Acestea sunt:

     1. Forța structurilor și obiectelor fizice, materiale;

     2. Forța sunetelor și cuvintelor;

     3. Forța minții

     Forțele create de obiectele fizice sunt cel mai ușor de manipulat, deoarece pot fi mutate și rearanjate, pentru un flux cât mai armonios și favorabil al energiilor.

     Regula empirică arată că energiile trebuie făcute să curgă lent, pe o cale lină și curbă. Ele nu trebuie să aibă un curs drept și rapid.

     Permiteți fluxului din casă să fie în permanență liniștit, nu lăsați dezordinea interioară sau exterioară să existe.

     Dacă sunt obiecte stricate dați-le la reparat, dacă sunt stricate țevile/instalația sanitară chemați instalatorul, dacă ard becurile schimbați-le!

     Analiza personalizată a spațiului:

     Numărul KUA personal pornind de la anul nașterii tale este “7” și faci parte din GRUPA VESTICĂ, cele patru direcții favorabile sunt VESTUL, SUD-VESTUL, NORD-VESTUL și NORD-ESTUL. Oricare dintre aceste direcții iți va aduce un mare noroc.

     În zodiacul chinezesc ești ȘOBOLAN de APĂ, elementul anului nașterii tale fiind LEMN.

     Direcțiile GRUPEI ESTICE (Nord, Sud, Sud-est si Est) iți sunt NEFAVORABILE!

     Raportându-ne la numărul tău KUA, DIRECȚIA CEA MAI FAVORABILĂ CREȘTERII ȘI DEZVOLTĂRII PERSONALE ESTE VESTUL.

     Cea mai bună direcție și cel mai bun colț al spațiului de lucru analizat pentru împlinirea personală este acesta.

     Acesta este sentimentul de abundență care însoțește îmbunătățirea semnificativă a referințelor tale, evoluția ta profesională și educațională.

     Aceasta direcție te va ajuta să dobândești o mai mare încredere în tine însuți și ți se vor deschide noi căi de îmbunătățire a pregătirii profesionale.

     Această direcție este cea mai bună pentru meditație. Ea îți va aduce rezultate mult mai repede și te va ajuta să te concentrezi mult mai bine.

     Când te așezi cu fața către ea, toate energiile trimise către tine dinspre acel loc îți vor fi favorabile.

     Aplicând teoria celor 5 elemente (apă, pământ, lemn, foc, metal) atât pentru VEST cât și pentru NORD-VEST, elementul care trebuie energizat este Metalul.

     Puneți în acel loc obiecte din metal sau având o culoare din metal(culorile caracteristice metalului sunt gri, argintiu, auriu, negru, alb, culorile de metal, în general, dacă sunt ale unui metal prețios cu atât mai bine) și-ți vor fi de mare ajutor.

     Ca element care produce Metalul, Pământul va energiza sectorul, deci puneți obiecte ce reprezintă elementul PĂMÂNT în fața locului în care veți sta.

     Acesta va produce, în mod simbolic, elementul care vă va energia norocul.

     Orice obiect făcut din piatră, ceramică, sticlă, cristal, lut sau nisip poate simboliza PĂMÂNTUL.

     O alegere excelentă este folosirea unei vaze de cristal sau porțelan.

     Puneți-o la aproximativ 3 m în fața ta.

     Dacă vrei poți folosi și reprezentări grafice ale unui astfel de obiect, cum ar fi de exemplu  o pictură cu un deal mic.

     Nu pune în fața ta o pictură ce reprezintă un munte, chiar dacă acesta simbolizează PĂMÂNTUL. Când stai în fața unui munte este ca și cum te-ai confrunta cu el, ori aceasta este o situație nefavorabilă.

     Evită să ai în preajma spațiului benefic ceva ce aparține elementului Foc.

     Lumini, lumânări, culori ale elementului foc – roșu, carmin, roz, mov, violet etc, pentru că în metafizica chineză elementul FOC distruge elementul METAL.

     Pornind de la direcția ta benefică de orientare favorabilă creșterii și dezvoltării profesionale iți poți aranja un sanctuar privat: marchează spațiul și energizează-l cu ajutorul unor exerciții de purificare utilizând miresme sau clopoței.

     Purifică cu grijă energia, astfel încât toate acumulările rămase de la activitățile trecute, să fie în mod simbolic, curățate.

     Decorează locul în culori care să fie în armonie cu colțul respectiv, aceste culori pot să fie ale pereților, ale draperiilor, ale covoarelor sau pernelor ornamentale.

     Sunt bune toate nuanțele de alb și culorile metalice ce reprezintă Elementul de METAL.

 

     Numărul casei unde se află imobilul este 29A, 2+9=11=1+1=2.

 

     Feng shui-ul ușii de la intrarea în cabinet

      Ușa de la intrare privind-o dinspre exterior către interior are direcția SUD EST (118,6 grade, SE1-DRAGON) – este sub elementul Lemn și reprezintă sectorul prosperității și al bogăției.

     Anul acesta în acest sector este steaua zburătoare “7” – Stea de Metal, care reprezintă “Steaua Violenței și a Furturilor”.

     Pentru a nu “hrăni” aceasta stea va trebui să NU avem culorile sau elementele care semnifică acest element care să întrețină această stea nebenefică, adică elemente sau culori de Pământ (ex. Vase ceramică, lut, galben, bej, ocru, maro etc).

     Conform ciclului celor 5 elemente Apa consumă Metalul.

     Deci, vom amenaja intrarea folosind elemente sau culori de apă, de exemplu o fântână, care aduce și un chi favorabil prosperității, și/sau culorile: negru, albastru, bleu, tourquise etc.

     Nu vom folosi elementul FOC care ar distruge sectorul care este benefic.

    Ușa de la intrare privind-o din interior către exterior are direcția SUD VEST (210,9 grade, SV1 – OAIE) – este sub elementul Pământ și reprezintă sectorul mamei/matriarhatului/dragostei/căsătoriei.

     Anul acesta este ”steaua 5 – Stea de Pământ”, care reprezintă  steaua dezastrelor, eșecurilor, pericolelor de toate felurile.

     Pentru că aici se află și ușa de la intrare, steaua este foarte puternică deoarece prin utilizarea ușii ea se activează în contiuu.

     Efecte: calamități, accidente, boli, pierderi, pierdere de prosperitate, furturi.

     Pentru consumarea energiei negative se recomandă energia elementelor sau a culorilor de/din metal.

     Nu aduce în această zonă Yang puternic – lumini, zgomote, activitate sus-ținută.

     Renovările nu încep și nici nu se termină în acestă parte.

     

     Cu fața înspre direcția de orientare, latura camerei pe partea stângă – ½  colț este sector de SUD  – sub elementul FOC, reprezintă faima, reputația,

     Stea zburătoare anul 2019 este Steaua “3”, steaua certurilor și a violențelor verbale care este Stea de Foc. Acest sector nu se activează/energizează. Se vor pune obiecte/elemente/culori care consumă elementul de FOC și anume cele ale elementului de PĂMÂNT ;

     Iar ½ colț este sector de SUD EST – sub elementul LEMN și reprezintă sectorul prosperității și al bogăției, anul acesta aici se află Steaua “7”- Stea de Metal (vezi mai sus ce se face în acest caz).

     Baia este în sectorul EST sub elementul LEMN si reprezintă sectorul sănătății.

    Baia in Feng Shui este un spațiu cu energie YIN.

     Steaua zburătoare anuală 2019 este “6”, stea benefică care reprezintă ”Steaua prosperității actuale” și este Stea de Metal.

     Pentru a nu pierde această stea benefica într-un spațiu de energie Yin căutăm să menținem steaua benefică prin elemente sau culori de Pământ, element care produce Metalul.

     Ușa băii să rămână în permanență închisă (acest lucru este valabil pentru orice locuință) pentru că aceasta se deschide înspre spațiul de lucru și fiind de energie nebenefică nu trebuie să lăsăm să curgă chiul nefavorabil în spațiul de lucru.

     Centrul camerei este în sectorul de PĂMÂNT și reprezintă norocul în general iar anul acesta aici este steaua 8, Stea de pământ.

     Activarea sectorului, în timpul acestui an, trebuie să o facem folosind elemente sau culori de FOC. Se poate pune o măsuță, o lampă cu lumină roșie, se poate pune un radio/casetofon sau o carpeta sub formă pătrată de culoare roșie sau echivalent.

     Sectorul de NORD-EST, care cuprinde atât zona din baie cât și din debara, este sector de Pământ, având în acest an steaua zburătoare “2”, steaua bolilor, se va lua ca și analiza sectorul de EST care este în proporție mai mare decât acesta.

     Debaraua/spațiul de depozitare se află în sector de NORD sub elementul APĂ și reprezintă sectorul carierei. Anul acesta este steaua benefica “4”, care reprezintă steaua dragostei și este element de Apă.

     Să ai grijă ca pe peretele corespondent cu baia, unde este situat vasul de toaletă, să nu pui obiecte importante – gen diplome, portofele, obiecte de preț căci acestea se duc pe apa sâmbetei.

     Pentru atragerea prosperității în acest sector se poate pune o broască țestoasă poziționată în diagonală față de ușa de la intrare.

     Se pot pune obiecte/elemente/culori care să activeze spațiul din categoria elementului de METAL.

     Latura camerei cum stai cu fața înspre direcția de orientare partea dreapta, prima parte a camerei, colțul dreapta este sector de VEST – sub elementul METAL, reprezintă sectorul descendențiilor și al creativității.

     Steaua zburătoare corespondentă anului acesta este “1” și reprezintă Steaua Victoriei. Această stea se activează cu elemente/culori ale Pamantului.

     ”Cele 3 ucideri”, energie negativă, ocupă anul acesta sectorul de VEST, a NU se întoarce spatele în direcția respectivă. Este indicat să se pună lumini foarte puternice.

    Jumătate din sectorul de NORD VEST ,sub elementul metal, reprezintă oamenii de ajutor, mentorul, patriarhul. Anul acesta este sub steaua zburătoare “9” care reprezintă beneficiile/prosperitatea viitoare. Este o stea sub elementul de foc.

     În această zonă se va energiza locul cu elemente sau culori de foc.

 

     Alte sfaturi: Se va pune o oglinda mică care să reflecte casa de marcat sau locul unde se țin banii sau se va atârna o pereche de bucăți de bambus legate cu șnur roșu.

     Broasca râioasă cu trei picioare așezată pe un pat de monede cu simbolul yin și yang pe spate – se va poziționa pe podea sau pe o masă lângă ușa de la intrare, dar nu exact în fața acesteia.

    Deoarece intrarea se face coborând scări, pentru a nu o lua la vale chiul benefic acesta va fi atenuat sau se va simula, la coborărea pe scara, elemente drepte : balustradă, jardiniere suspendate în linie dreaptă cu flori rezistente la toate anotimpurile.

     La intrarea în cabinet se va pune în dreptul ușii un paravan sau un sistem de jaluzea prinsă de sus pâna jos, despărțind spațiul în două (de văzut la fața locului)

    La fața paravanului, imediat cum deschizi ușa, se va pune un element de protecție sau de îmblânzire a chiului – nodul mistic tibetan, clopoței de vânt goale pe dinâuntru cu 5 brațe.

     Toate informațiile vor fi mult mai ușor înțelese în urma explicațiilor la fața locului.

specialist Feng Shui Daniela GEORGESCU

Bucuresti, 09.08.2019

 

    Aceasta este toată informația pe care am primit-o, inițial, în format scris. După care a urmat prima vizită la fața locului, cu mult mai multe detalii și explicații concrete. Vor urma încă câteva odată ce proiectul evoluează pentru că Dana este o perfecționistă.

    Pasiunea Danei pentru Feng Shui este incredibilă și nici nu plecase bine de la mine că deja îmi luase toate remediile din poza de mai sus.

    Adică implicarea ei este mai mult decât totală și îi mulțumesc pentru asta. Puteți s-o contactați, începând cu luna septembrie, pentru proiecte.

    Acum este rândul meu să mă apuc de treabă și vedem ce vrea Dumnezeu să iasă.

    Gânduri bune 

 

 



Maestrul din viața noastră

 

 

     Copilul vine să dea sens, să dea valoare, unei existențe, de multe ori, goale a omului.

     Este o călăuză pentru suflet în drumul său spre iubirea necondiționată.

     Cum ar fi fost viața omului fără copii? Fără maeștrii interiori ai sufletului nostru?

     Toți avem nevoie de copii, sub o formă sau alta. Copilul reprezintă acea entitate care ne scoate din zona de confort, ne scade ego-ul în mod constant, ne coboară cel mai jos posibil tocmai pentru a ne elibera de toate atașamentele, și pe care-l punem mai presus de noi și dorințele noaste ca la sfârșit să rămânem doar iubire, pentru el.

     Să descoperim copilul din viața noastră e ceva vital pentru suflet. Că e un câine, un vecin, o rudă sau o altă persoană, el există mereu. E acolo ca să ne ajute. Să ne elibereze de toate barierele noastre mentale pentru a învăța doar să iubim. Fără împotrivire, fără condiții.

     Maeștrii ne conduc în cele mai penibile situații, șterg cu noi pe sus și pe jos, ne distrug toate valorile și ne dovedesc că nu există dreptate și că atașamentele, de idei și obiceiuri, sunt niște îngrădiri ale minții.
     Maestrul oglindește, prin vorbe și comportament, acele trăsături de care încă suntem legați și la care ne este foarte greu să renunțăm.


     Dar noi suntem legați la nivel de idee, de afirmație, pentru că practica lipsește, e doar ipocrizie.
     Dacă copilul refuză ceva sau face ceva, care ne deranjează, înseamnă că pentru noi acel lucru e valoros dar nu-l punem în practică ci rămâne doar la nivel de dorință.

     Noi dăm sfaturi și impunem reguli pe care noi nu le respectăm. Noi suntem cei pe care-i trimitem la culcare mai devreme, îi punem să mănânce mai sănătos, îi scoatem la joacă în parc, îi certăm că stau prea mult cu ochii în electronice, le cerem să citească și să se ocupe mai mult de învățătură, îi ducem la diferite ateliere și cursuri, îi punem să vorbească corect și frumos, îi strângem în brațe atunci când plâng sau râd.

     În toate este vorba doar despre noi iar maeștrii sunt acolo doar ca să ne învețe, să șlefuiască diamantul.

     Toți suntem perfecți dar am uitat asta. Și atunci, în toată imperfecțiunea și deznădejdea noastră, vine el care ne iubește, ne zice ”mami ”sau ”tati”, ne zâmbește, ne iubește așa cum suntem, și vrea doar timpul nostru, puțină atenție.

     Noi când ne petrecem timp cu ei câștigăm viață. Noi avem nevoie de ei ca de aer.

     Iubirea coboară, mereu, de sus în jos și noi avem nevoie să iubim. Să dăruim totul pentru a câștiga viața.

     E tocmai invers de cum suntem învățați.

     Copilulul vine să ne învețe pe noi, să scoată comorile uitate pe care le avem înăuntru.

     Noi suntem perfecți și ei vin să ne reamintească asta. Noi avem puteri nebănuite și ei vor să le folosească în interesul nostru. Sufletul nostru este plin de iubire și dorință de sacrificiu și maestrul vine să le scoată din noi.

     Avem două variante mereu.

     Să acceptăm totul, să înțelegem maestrul și să urcăm la nivelul său de evoluție , să facem singuri un pas de micșorare a ego-ului dăruind, sacrificându-ne. Să învățăm iubirea necondiționată de bună voie. 

     Sau să ne opunem, să tragem pentru noi, să batem cu pumnul în masă pentru dreptatea și nevoile noastre. Să ne hrănim ego-ul.

     Și atunci vine corecția, vin situații prin care vom pierde toate atașamentele și toate lucrurile de care am tras cu dinții. Și vom plânge și vom suferi, pentru că n-am înțeles lecția, dar la sfârșit tot acolo ajungem. Facem un mic ocol.

     Că te târăști în 4 labe, jucându-te cu copilul sau că stai la capul patului toată noaptea pentru a-l îngriji, timpul e la fel.

     Tu alegi modul de învățare a lecției numai că lecția e aceeași.

     Dumnezeu știe mereu exact ce are nevoie sufletul tău pentru evoluție. 

     Unii primim un bătrânel de care trebuie să avem grijă și să-l suportăm cu toate toanele lui, alții un animăluț cu diferite probleme sau poate un partener dificil și opus atașamentelor noastre.
     Cu cât "cadoul" este mai dificil cu atât înseamnă că ego-ul nostru este mai mare,  că avem nevoie de mai mult pentru a micșora mândria. Corecția trebuie să fie abruptă,  puternică. 

     Indiferent de formă, maestrul va fi mereu acolo. 

     Iar fericirea vine atunci când îl descoperim și îl acceptăm. 

     Toate nevoile personale, toate lucrurile materiale, tot ceea ce vrem și obținem pentru noi n-au nicio valoare. Ne golesc de viață.  Golul din suflet se mărește zilnic. Tot ce tragem pentru ego mărește golul. E chiar invers. Când dai primești. Când iubești și te sacrifici se umple golul. 

     Orice viciu, dezechilibru, apare ca să umple golul sufletesc. 

     O țigară, un pahar de alcool, o farfurie plină, o pungă de haine, un obicei peste măsură este soluția noastră de a umple nevoia de iubire.  Toate lucrurile pe care le facem în exces, și care ne aduc o aparentă plăcere, sunt efectul dar nu cauza. Cauza e întotdeauna în suflet. 

     Maestrul vine să ne umple golul cu iubire dar noi, de multe ori, nu-l înțelegem, îl refuzăm, ne opunem, ne revoltăm și pierdem viață. 

     La sfârșit oricum tot acolo vom ajunge dar ne place să facem ocoluri. Unele de zeci de ani sau chiar vieți întregi. 

     Copilul este forma cea mai frumoasă de sacrificiu, cea mai bună și mai ușoară.  Este cel mai plăcut maestru. 

     Când o ființă mică și drăguță ne cere ajutorul parcă ne vine greu să refuzăm, să ne opunem.  Dar câteodată o facem. 

     Nu vrem nici măcar să ne deranjăm să-i aducem o cană cu apă sau să ne jucăm cu o minge.  Găsim soluții pentru a-l îndepărta sau pentru a-l ține ocupat, departe de noi și ego-ul nostru.  Mereu avem impresia că facem sacrificii, că dăm mai mult decât primim, că suntem niște victime, că ne jertfim pe altarul vieții. Și asta în condițiile în care avem copii sănătoși, perfect normali și fără nicio dizabilitate.

     Și atunci cei care au copii cu nevoi speciale ce-ar trebui să gândească? Că sunt supereroi? 

     E tocmai invers. 

     Cu cât copilul are nevoi mai mari, cu cât viața lui e mai dificilă și pusă sub semnul întrebării, cu atât noi suntem mai mici în ego, mai smeriți, iubim mai mult. 

     Maestrul a venit într-o formă mai deosebită tocmai pentru a ne coborâ mai mult, pentru a ne salva sufletul. 

     Când viața copilului nostru atârnă de un fir de ață și nu știi dacă mâine va fi mai bine sau mai rău, dacă ne va mai recunoaște, dacă ne va zice vreodată "mami" sau "tati" abia atunci învățăm să prețuim ce avem. 

     Când moartea e lângă noi viața capătă valoare

     Și atunci toate atașamentele cad. 

     Credeți c-o să ne mai pese dacă s-a murdărit pe bluză de mâncare când nu știm dacă mâine va mai fi? 

     Credeți c-o să-l mai certăm când o să uite să-și facă lecțiile, dacă el abia poate vorbi?

     Credeți că timpul nostru mai este valoros și nu putem să ne găsim câteva ore să ne jucăm cu el, când el nu poate nici la baie să se ducă singur? 

     Credeți că mai putem afirma că ne retragem iubirea față de el, când face ceva care ne deranjează, când iubirea noastră e , poate, singurul lucru care-l ține în viață.

     Credeți că mai putem veni cu pretenții față de el când o să ne umple zilnic fața de lacrimi? 

     Orice nemulțumire nu este adevărată, nu are nicio valoare și este doar un atașament. 

     Noi trebuie să fim plini doar de recunoștință și iubire pentru tot ceea ce trăim. 

     Nimic nu e de schimbat la cei din jur ci doar în interiorul nostru. 

     Maestrul e perfect indiferent de cerințele și nevoile sale. 

     Maestrul ne iubește și a venit să ne salveze sufletul. 

     Maestrul s-a trezit și vrea apă. E 5 dimineața dar pentru el n-are importanță ora. Nici pentru noi. 

     Și ne oprim din dorința noastră pentru a îndeplini dorința lui, și câștigăm viață. 

     Maestrul e nervos. Plânge. Plecăm după apă.

     Gânduri bune.

 



Scrisoare către o persoană în suferință

 

 

 

     Dragă F,


     În ultimile luni mi-a apărut o dorință subconștientă de a intra în contact cu tine, sub orice formă posibilă.
     Mă gândeam la un moment dat să vin în vizită ca să-ți pot da o mână de ajutor prin diferite terapii sau doar o ureche unde să-ți descarci sufletul.  Arta ascultării este un remediu incredibil de bun și încearcă, pe cât posibil, să ai oameni aproape cărora să le spui ce ai pe suflet.


     Se spune că soarta ne-o alegem dar destinul rămâne același. Iar destinul nostru este să iubim necondiționat. Practic acesta este și scopul nostru în viață. Să iubim. Putem să mergem către iubire de bunăvoie sau condiționați prin suferință dar mai devreme sau mai târziu tot acolo ajungem.
     Dumnezeu te lasă să alegi dar când ai luat-o pe un drum greșit, când te-ai dezechilibrat, el trebuie să te aducă înapoi la iubire.

     Pe copilul pe care-l iubești, cu adevărat, încerci mereu să-l povățuiesti și să l ajuți atunci când greșește. Chiar dacă câteodată ești mai dur cu el știi că e pentru binele lui, știi că altfel n-ar înțelege. Așa face și Dumnezeu cu noi.
     Cu cât ne iubește mai mult cu atât trebuie să ne mustre mai mult pentru a nu ne pierde pe drum în mocirla care ne înconjoară.

     Noi ne revoltăm la început, când apar neplăcerile, pentru că ego-ul nostru se simte rănit și nu vede binele pe care-l primește. 
     Totul este spre binele nostru pentru că nimeni nu ne vrea răul ci doar să ajungem înapoi la valorile inițiale. 


     Să ne întoarcem la iubire. 
     Să conștientizăm ce frumoasă e viața. 
     Să ne bucurăm de fiecare moment alături de cei dragi. 
     Să înțelegem c am venit aici pentru a ne hrăni sufletul, pentru a deveni mai buni. 
     Să fim recunoscători pentru ce avem. 
     Să vedem frumusețea din fiecare om din jurul nostru și să i acceptăm așa cum sunt. 

     Oamenii cei mai apropiați ne vor provoca întotdeauna cele mai mari suferințe dar asta din cauza atașamentului nostru, nesănătos, față de ei. 

     Omul care-ți provoacă cea mai mare durere este de fapt cel mai bun medicament.  El scoate din tine toate acele lucruri care nu sunt încă rezolvare, scoate tot, până rămâi doar iubire necondiționată. 

 

     Putem să ne împotrivim o vreme, sa ne revoltăm dar tot acolo ajungem.  Noi nu ne întoarcem ”fața către Dumnezeu” decât  când avem probleme și atunci ele trebuie să vină. 
     Când zic
"fața către Dumnezeu" nu mă refer la a merge toată ziua la biserică, la a sta în genunchi și a te ruga la un bătrân îmbrăcat în alb, din cer. 
     
"Fața către Dumnezeu " înseamnă să te porți smerit, cu recunoștință pentru ce ai, să ajuți oamenii din jurul tău fără să vrei nimic înapoi, să te
sacrifici pentru binele celuilalt, să iubești oamenii, să ți limitezi nevoile și pornirile materiale și să faci lucruri benefice sufletului. 

    Noi când plecăm din această lume nu luăm nimic. Așa cum am venit, goi și fără nicio proprietate, la fel ne întoarcem.  Singurele lucruri pe care le ducem cu noi sunt faptele pe care le am făcut, bune sau mai puțin bune. 

     E important să fii mereu acolo unde e nevoie de tine, unde te trimite Dumnezeu, nu acolo unde vrea ego-ul tău să meargă. 

     Rolul pe care îl primim de la Dumnezeu s ar putea sa nu ne placa mereu, sa nu fie exact ce am sperat noi dar trebuie sa l jucăm cât putem de bine. 
 

     Noi primim energie atunci când facem lucruri pentru ceilalți, când ajutăm și facem fapte bune, când cedăm "eu" pentru cel de lângă. 

     Și mereu o să apară oportunități când ceilalți ne vor cere ajutorul trebuie doar să fim atenți la mesajele care vin de la Dumnezeu. 

     Toți oamenii sunt Dumnezeu sub o altă formă, care vine să ne învețe ceva. 

     Cartea pe care ți-am trimis-o a ajutat foarte mulți oameni să treacă cu bine, cu înțelegere, peste momentele dificile din viață. 

     După ce o citești, vezi și simți lumea cu alți ochi. 
 

     Sufletul nostru în fiecare noapte își aduce aminte de misiunea pentru care a venit, de ce trebuie să îndure atâtea lucruri. 

     Iar dimineața e frumoasă și plină de energie pozitivă pentru că știm că totul o să fie bine. 

     Te iubim și îți transmitem toate gândurile noastre bune. 

 



Ecuanim

 

 

Tu n-ai venit pe lume să critici sau să judeci

Tu n-ai venit aici să lauzi sau să vindeci

Tu n-ai venit să-mparți în rău și nici în bine 

Tu știi că e perfect, indiferent ce vine.

 

Tu n-ai venit aici să te lipești de semeni

Tu n-ai venit pentru mâncare și pomeni

Tu n-ai venit să suferi și să plângi

Tu ești perfect, n-ai ce să strângi.

 

 

Tu n-ai venit aici să mori pentru dreptate

Tu n-ai venit să cureți nicio răutate

Tu n-ai venit  să-ți faci griji și nervi

Tu ești perfect, tu doar observi.

 

Tu n-ai venit s-aduni obiecte pentru tine

Tu n-ai venit să dai orice si la oricine

Tu n-ai venit aici să-ți cauți fericirea

Tu ești perfect, în tine e iubirea.

 



Educația părinților = educația copiilor (partea I)

 

 

     S. N. Lazarev susținea, în 6 volume ale sale, că nu există decât educația părinților.

     Copilul, indiferent cum este, vine să ne învețe ceva iar noi trebuie să-l acceptăm și să-l iubim necondiționat.

     El vine să ne salveze, să ne întoarcă pe cale, să prețuim din nou singura parte din noi care contează, singurul lucru care rămâne dintr-o lume atât de efemeră, adică sufletul.

     Copiii sunt trimiși "să scoată dracii din tine". Să-ți dea jos toate straturile ego-ului până când rămâi doar iubire necondiționată.

     La noi, încă, nu există o educație a părinților iar fără ea nu poți avea copii sănătoși.

     Dacă nu reușești, tu ca părinte, să te schimbi în bine, din toate punctele de vedere, nici copilul tău n-o s-o facă.

     Se spune că el, copilul este oglinda părintelui.

     Că el este o proiecție a noastră.

     Că exprimă în exterior ceea ce suntem noi în interior.

     Deci mereu când suntem nemulțumiți de ei înseamă că suntem nemulțumiți de propriul nostru caracter.

     Educația corectă trebuie făcută prin iubire, prin acceptare și prin înțelegere dar ca să le poți da mai departe ele trebuie să existe deja în tine.

     Nu poți ajuta pe nimeni dacă tu ești stricat.

     Noi înjurăm, bem, fumăm, mâncăm nesănătos deoarece avem problemele noastre. Avem dezechilibre și suferințe emoționale.

     Dar copilului nu-i spunem asta, nu ne recunoaștem slăbiciunile, nu ne arătăm vulnerabilitatea ca să ne poată înțelege cu adevărat.

     Noi le spunem că ei n-au voie, că ei sunt prea mici, că doar o gură, că doar de data asta, că doar după ce pleacă mami.
     Noi nu le spunem adevărul.

     Nu le spunem că problema e la noi și acel comportament e greșit, e toxic, e un viciu pornit din propriile noastre suferințe.

     Iar când ajung mai mari și independenți vor face exact ce am făcut și noi. Pentru că acum au voie și nimeni nu-i poate opri.

     Educația părinților înseamnă în primul rând să fii corect cu tine, să te accepți exact așa cum ești, în acea clipă, și să lucrezi mereu la schimbarea ta în bine.

     Ei ne văd, ne observă, și ne imită comportamentul din toate punctele de vedere.

     Toate teoriile noaste n-au nicio valoare dacă nu există aplicabilitate în fața lor și credință în suflet. Pentru că ei ne văd exact așa cum suntem, și la interior și la exterior, și nu-i putem păcăli niciodată.

 

     Cel mai frumos cadou, pe care-l primesc în fiecare zi de la Dumnezeu, este sănătatea copiilor mei.

     Câteodată, însă, devin obraznic și uit asta.

     Mă enervez și mă supăr pe ei din tot felul de găinarii când, de fapt, problema pornește din interiorul meu.

    Eu sunt cel care am nevoie de corecție, de echilibrare și ei doar îmi arată drumul greșit pe care am luat-o.

    Mă trag, efectiv, înapoi pe calea cea bună.

    De cele mai multe ori înțeleg și mă opresc din atitudinea greșită pe care am luat-o.

    Dar când n-o fac e nevoie de mai mult.

    Și atunci ori unul dintre ei pățește ceva și redevin imediat doar iubire necondiționată ori îmi apare în cale un copil care chiar are probleme.

    Și atunci mă simt mic de tot și mă întorc imediat la ei, cu coada între picioare, pentru că înțeleg.

    Dacă copilul tău nu are vreo problemă, o problemă adevărată, care să nu te lase noaptea să dormi, care să te facă să-i porți mereu de grijă și să nu știi exact cum va fi mâine, dacă va mai fi, mai bine taci.

    Taci din gură cu orice nemulțumire, strânge-l în brațe și iubește-l, că e doar un copil normal.

    Dacă copilul tău nu are o afecțiune adevărată înseamnă că tu ești cel cu probleme și el este medicamentul pe care nu-l accepți, încă.

    La Centru educațional Honeybunny vor exista cursuri de educație pentru părinți pentru că doar așa putem schimba generațiile viitoare ca lumea să devină unloc mai bun.

    Iar pentru cei care au lupte adevărate de dat, care au copii cu adevărate probleme, va exista mereu o ușă deschisă din toate punctele de vedere.

 

     Fie ca toate ființele din Univers, vizibile și invizibile, să fie fericite, să scape de suferința lor.

 



Cum am trăit 10 zile de tăcere nobilă – curs de meditație Vipassana

 

 

     Ideea de a participa la acest curs mi-a apărut în minte acum 2 ani când o cunoștință ne-a povestit cum a fost și a trăit el această experiență.

     Din ce am înțeles atunci, la prima vedere cum se spune, trebuia ca timp de 10 zile să nu vorbești, să nu scrii, să nu citești, să nu nimic. Suna foarte provocator.

     El, personal, ne spusese că după câteva zile mintea deja începuse să-i creeze tot felul de povești despre ceilalți participanți, le dăduse nume și le făcuse o întreagă poveste construită doar pe aspectul fizic și modul de comportament.

     Un alt prieten povestise cum după 3 zile mintea îi spunea clar că familia avusese un accidente și trebuia neapărat să plece de acolo și să se ducă acasă.

     Alte persoane pe care le cunosc participaseră dar abandonaseră după câteva zile.

     Cu toate aceste informații , am zis că trebuie să încerc și eu că doar n-o să fie mai greu decât să alergi la maraton sau să ți post negru doar cu lichide timp de 40 de zile.

     Măcar aici îți dădeau de mâncare.

     Anul trecut am descoperit siteul meditație.ro , am citit instrucțiunile , am văzut programul care părea destul de înspăimântător , am văzut pozele care erau superbe, am citit despre liniștea nobilă care suna grozav și m-am hotărât să merg.

     Perioada de înscriere pentru cursuri a căzut destul de nepotrivit în 2018 iar Felix era foarte mic și n-am vrut să-l las fără mine atâtea zile, mai exact nu eram destul de hotărât, așa c-am așteptat până anul acesta.

     Trebuiau să se alinieze planetele . Să vină clipa.

     Primul curs pentru începători se ținea anul acesta în perioada 15 martie – 25 martie.

     Chiar în ianuarie Laura a plecat în Lisabona pentru o săptămână și atunci mi-am făcut și eu curaj să mă înscriu la curs. 

     N-a fost ceva de genul : ”pleci tu și mă lași singur cu copiii lasă că plec și eu” ci mai degrabă a fost un impuls pentru a mă detașa de anumite blocaje și frici.

     Să înțeleg că nimeni nu este indispensabil, că viața merge înainte și fără tine și se vor găsi soluții pentru toate lucrurile trebuie doar să crezi în asta. Era o abandonare a controlului vieții tale și a celorlalți din jur.

    De fapt, inițial, crezi că ceilalți sunt dependenți de tine și c-o să fie sfârșitul lumii dacă tu dispari dar cu timpul realizezi că este exact invers.

    Tu ai nevoie de ei.

    Tu-ți iei energia prin lucrurile pe care le faci pentru ceilalți iar ei își duc viața normală și în lipsa ta. Viața merge înainte.

     Pe 28 ianuarie le-am scris celor de la Centru că vreau să mă înscriu iar în aceeași zi am primit confirmarea cu mențiunea ca pe 5-6 martie să le spun 100% dacă ajung.

     Acesta este mesajul cu ultimele instrucțiuni pe care le-am primit înainte să plec spre ei :

     ”Buna seara,

     Sunteti binevenit la curs.
     Daca veniti cu trenul, va trebui sa calatoriti cu trenul de noapte – acceleratul 1821, ce pleaca la 23:40 din Bucuresti si ajunge in Deva la 8:16, astfel incat sa ajungeti in Brad pe 15 martie, pana la ora 10:45.
     Cand iesiti din gara din Deva, in stanga este autogara. Veti veni spre Brad cu cursa de la ora 10. Calatoria dureaza aprox 45 minute. Coborati in autogara din Brad (ultima statie). Va vom astepta la autobuz pentru a va redirectiona spre cursa de Dumbrava de Jos. De acolo veti merge cu noi pana la Centru.
     Daca ajungeti in Brad mai devreme, ne gasiti vis-a-vis de autogara, in parcarea magazinului LIDL. Vom fi la masina (un Ford Tranzit alb cu dungi rosii cu nr. HD-31-VIP).
     Sa aveti la d-voastra nr. nostru de contact: 0729-087791.
     Cursul se termina pe 25 martie, in jurul orei 9 dimineata.

     Mancarea o asiguram noi (lactovegetariana).
     Cazarea se face in case taranesti, separat femei de barbati, cate 6-8 persoane in camera. Paturile sunt din lemn. Daca sunteti sensibil, puteti sa va aduceti o pernuta si cearceaf. Daca nu, un sac de dormit e perfect. Noi va dam 2-3 pături.
     Sa aveti si cele necesare igienei personale (prosop, sapun…). Si mai multe schimburi daca nu doriti sa spalati (la mana).
     Daca va ploua mult, este posibil sa fie noroi in unele locuri – este indicat sa veniti cu incaltaminte mai uzata sau cu bocanci sau cizme.
     La noi e zona de munte. Sa aveti la d-voastra si haine mai groase (1-2 pulovere). E martie – ar putea fi 20°C dar s-ar putea sa si ninga…

    Va aducem la cunostinta ca nu se percepe o taxa fixa pentru cazare sau masa si nici pentru invatatura primita. Cu toate acestea, cursurile sunt finantate exclusiv prin donatii de la persoane care au urmat cel putin un curs de Vipassana. Va rugam asadar ca dupa terminarea stagiului, sa faceti o donatie dupa posibilitatile dumneavoastra, avand ca baza acest gand curat:         "Fiindca cineva a donat pentru a contribui la cheltuielile cursului meu, as vrea acum sa donez si eu ceva pentru a contribui la cursul altora". Nu exista o suma minima recomandata. Va multumim!

   Daca mai aveti intrebari, contactati-ne.
   Va rog sa aveti obligatoriu la d-voastra un act de identitate.

   Va asteptam cu drag,
   Leonardo ” 

 

     Toți cei din jurul meu au fost foarte înțelegători cu această plecare și m-au susținut.

     Cel mai important rol l-a avut Laura care m-a încurajat și mi-a oferit încrederea c-o să fie bine cu toți copiii, c-o să-și modifice programul supra-aglomerat și o să folosească această plecare a mea ca un moment bun de reconectare cu puișorii ei.

E un paradox și cu copiii ăștia. Pe de o parte ți-e teamă să rămâi singur cu ei mai multe zile dar și fără ei te simți și mai oribil. Odată ce i-ai făcut te bântuie toată viața 🙂 

     Ca de obicei, înainte de orice nebunie, ultima persoană pe care o anunț este mama mea pentru că nu vreau s-o sperii sau s-o rănesc pentru că ea este mama și ca orice mamă, tot timpul, își face griji pentru copilul ei. 

     În timpul postului negru, când deja slăbisem destul de mult și arătam rău, mă ruga să mă opresc pentru că-i era frică pentru sănătatea mea. O mamă bună stă toată viața cu gândul la binele tău.

     Și acum mi-a zis să stau acolo 2-3 zile și după să mă întorc acasă.

 

     Pe 14 martie la ora 23:40 trenul a părăsit Gara de Nord cu destinația Deva. 

     Înainte de pornirea lui am avut un moment de film, de despărțire emoționantă, în care ne-am strâns în brațe cât am putut noi de bine , ne-am sărutat și ne-am luat la revedere de simțeam că plec la război și era cu semnul întrebării dacă o să-mi mai văd vreodată familia.

     Urmau 9 ore de călătorie plictisitoare de noapte ,cu somn și citit, cum plănuisem eu.

     Luasem biletul cu câteva zile înainte ,90 de ron la clasa a 2 a cu loc, și când casierița mi-a zis ce loc bun la geam, într-un compartiment liber, mi-a găsit am râs puțin. 

    Două lucruri mi-au trecut instantaneu prin cap : ce contează locul la geam dacă mergem noaptea și cine merge la Deva în mijlocul săptămânii ?

    Dar, surpriză, trenul era plin, om lângă om.

    N-o să folosesc numele celor cu care am participat la curs pentru că experiența fiecăruia este unica și rămâne să și-o exprime fiecare dacă simte nevoia de așa ceva.

    Din cele 4 locuri ale compartimentului, două, cele din fața mea, erau ocupate de un tip și-o tipă foarte sociabili și prietenoși . 

    Cred că ne-am dat seama imediat unii de alți că mergem în același loc după cărțile pe care le citeam dar am preferat să nu intrăm peste intimitatea celuilalt prea mult . Nu era încă momentul.

    Logic că locul meu de la geam era ocupat dar m-am lăsat în voia Universului , până la urmă nefiind chiar așa un mare beneficiu, iar ca răsplată pentru abordarea mea pașnică tânărul care îl ocupa a coborât după câteva stații.            Acum cu două locuri altfel stă treaba . Dormi mai bine de te dor doar jumătate dintre organe.

    Cu cât ne apropiam de Deva cu atât în vagon rămâneau numai persoane pe care le vedeai după aspectul fizic și alte indicii că mergeau în același loc.

   Când am ajuns, împreună cu cei doi prieteni de compartiment, ne-am dus la Mc-ul de lângă gară să ne odihnim puțin până la plecarea următoarei curse spre Bran.

   Am făcut un small talk ca să ne cunoaștem mai bine iar la ieșire am dat peste încă o fată care mergea în aceeași locație.

   Era clar că în autocarul care pleca la 10:00 trebuia să descoperim personaje noi.

   Cam cu 10 minute înainte să ajungem , una dintre fetele din autocar a fost sunată de la Centru ca să ne identifice pe toți care veneam atunci.

    Eram vreo 12-15 persoane. Părea un scenariu de film horror în care se adună un grup de tineri într-o locație pentru a începe să moară câte unu, într-o ordine aleatoare.

   Deja îmi imaginam în ce direcție o iau lucrurile și ce experimente fac ăia acolo.

   În autogară se strânseseră deja un număr destul de mare de persoane veniți de prin alte colțuri ale țării sau cu mașinile personale. 

   Înainte de a porni spre Dumbrava de Sus ne-au identificat , ne-au aruncat bagajele într-o dubă și ne-am împărțit în mașinile disponibile.

   Distanța nu este chiar atât de mică , sunt peste 20 de km, și nu se poate ajunge decât cu mașina personală sau taxiul.

    Pentru a ajunge la Centru, care se află chiar în vârful unui deal, mai trebuie mers încă 10-15 minute pentru că drumul este impracticabil transportului în comun. Deci noi am făcut o mică drumeție, utilă pentru că am apucat să ne cunoaștem puțin , iar bagajele ne-au fost suite cu tractorul.

    Acolo ne-am adunat toți în sala în care se servește masa și, după ce am citit regulile de participare, am completat un chestionar. cu datele personale, că suntem de acord cu termenii și condițiile impuse.

  Apoi, ca la aeroport , a început verificarea bagajelor și eliminarea tuturor obiectelor care ne puteau distrage de la meditație. 

    Am predat telefonul, cartea, kindle-ul, brățările, crucea de la gât, obiectele pe care le primisem de la băieți ca să-mi reamintesc de ei. Toate au fost puse într-un sac negru de gunoi , sigilat la cap și etichetat cu numele meu.

    În orice minte conspiraționistă poate înflori idea că vor să-ți ia toate artefactele ca să nu te mai poți apăra și să-ți spele creierul mai ușor. 🙂

   Mi-am păstrat verigheta și portofelul unde spre norocul meu abia pusesem o poză cu familia, poză la care m-am uitat cel puțin o dată pe zi în toată această perioadă de izolare psihică.

     La fel și toată mâncarea pe care o aveam la mine, adică mai exact un mix de nucifere și o pungă de curmale, a trebuit să le-o predau urmând să-mi fie adusă la următoarea masă. Bine n-am știut atunci că doar la următoarea masa însemna chiar doar la următoarea masa iar apoi nu le-am mai văzut.

     Bine de știut : Nu vă luați la voi mâncare multă sau dacă vă treziți că aveți la voi tot felul de prostioare dacă nu sunt perisabile le puteți pune în pungă cu celelalte obiecte și le primiți la sfârșit. Dacă sunt perisabile atunci le puteți împărți celorlalți cursanți la sosire sau la prima masă.

    Unul din lucrurile primele lucruri pe care le-am observat la cei de acolo e că purtau brățări și coronițe plasmatice iar într-un articol viitor o să prezint toate accese dispozitive plasmatice pe care le au și le distribuie.

    După curățarea bagajelor de tentații a urmat o prezentare a locului : toalete, duș, loc de spălat pe mâini, perimetru de explorat natura pe dealurile de prin jur iar apoi am fost repartizați în camere.

    Camerele destul de spațioase cu minimul necesar : un cuier, o sobă pe lemne și paturi supraetajate.

   Paturile din lemn erau acoperite doar de o pătură foarte subțire și mai primeai încă două păturici, calde și pufoase , pentru învelit.

   Am ascultat sfatul lor și mi-am luat un sac de dormit de la Decathlon care a fost excelent , iar o pătură am folosit-o ca saltea.

    Bine de știut : Să vă luați neapărat sac de dormit că vă scapă de multe probleme, și una dintre pături s-o luați cu voi în sala de meditație pentru că acolo este mai frig plus că vă ajută la menținerea unei poziții mai fixe.

     În ziua respectivă doar am fost lăsați să ne odihnim, după drum, câteva ore iar apoi am fost chemați la masa de prânz ( mămăligă cu fasole și murături) și de seară ( ceai de busuioc cu pâine de casă cu maia (puteai să mănânci la infinit) și gem de prune).

    După masă ne-a fost ținută o cuvântare de introducere de către domnul Adi Ardelean, cel care din 1996 a înființat centrul , un personaj foarte interesant și captivant ca orice lider bun.

     O combinație între un pastor adventist, Vitalstatistix (căpetenia galilor din Asterix și Obelix – chiar avea o figurină de pluș cu Obelix lângă locul său de meditat, figurină care mi-a dat în multe zile puterea să rând când mă simțeam copleșit de oboseală psihică)  și Osho.

                                                 

 

 

     Apoi, de a doua zi, a început programul după orarul prestabilit.

    Primele 3-4 zile au fost foarte dificile pentru că erai trezit în fiecare dimineața la ora 4:30, iar la 5:00 erai așteptat în sala de meditație.

    Deșteptarea era dată cu un clopot care te scula și din morți iar cu câteva minute înainte de intrarea în sală , responsabilul pentru prezența noastră, la timp, venea cu un clopoțel mic care ne-a rămas întipărit în suflet.

    Și acum dacă aud un clopoțel sunând pe undeva îmi vine să mă îmbrac și să ies pe ușă că trebuie să ajung la ora de meditat.

   Așa pățeam cu plânsul de copil pe care , după un timp, îl auzeai permanent chiar și când el nu exista. O traumă emoțională.

   Meditația n-a fost deloc cum mă gândeam eu c-o să fie.

   N-a existat nicio sugestie de nimic să zici că vor să-ți bage ceva în cap, nicio mantră , nicio nimic.

    Inițial, în primele ore, erai ghidat să încerci să-ți păstrezi atenția asupra respirației , ea fiind un lucru natural pe care-l facem fără intervenția noastră, și să rămâi conectat la prezent.

    Ceea ce a fost incredibil de greu.

    Gândurile zboară în trecut și în viitor fără să te poți apăra de ele. 

    De reținut : Este foarte sănătos să rămâi fără gânduri, pe cât posibil, pentru că ele vin cu dorințe, cu ego, adică cu suferință.

     Gândurile te deconectează de la prezent și uiți să trăiești clipa , singura care există de altfel.

    Sportul este foarte sănătos pentru că te scapă de gânduri așa că atunci când te simți epuizat psihic, atacat de gânduri negre, du-te și aleargă până cazi lat.

    Cred că în primele zile mi-au trecut prin cap toate gândurile posibile și probabile.

    Mi-au ieșit la iveală toate fricile , toate problemele din trecut sau din viitor, tot felul de idei , mi-au venit în minte toți oamenii apropiați dar și cei la care nu m-am mai gândit de foarte mult timp.

    Fiecare membru al familiei a murit cel puțin o dată pe zi iar Laura murea de câteva ori chiar. De regulă în accident de mașină.

    Felix făcuse varicelă și îi dăduseră și un antibiotic ceva.

    Este incredibil de greu să stai 10 ore pe zi , cu ochii închiși, doar tu și gândurile tale.

     A fost ca o detoxifiere brutală când treci de la ”Smart menu” , în mall, la post negru și rugăciune, în pustiu.

   Prea mult. Prea brusc.

    Aici , în societate, eram permanent în alergătură, tot timpul cineva având nevoie de ajutorul meu iar acolo erai imobilizat, obligat să nu faci nimic.

   Abia trecând printr-o asemenea experiență am realizat că mintea, creierul, este cel mai mare consumator de energie.

    Când auzeam că la o partidă de șah pierzi un număr enorm de calorii mi se părea ușor exagerat că doar stai cu fundul jos pe un scaun și muți niște piese.

   Acum am simțit pe pielea mea ce înseamnă ca creierul să-ți lucreze permanent.  După 10 ore de mediat mă simțeam epuizat, cădeam seara la culcarea ca sacul iar după câteva zile îmi apăruse senzația reală de foame.

   Foame reală nu mai experimentasem de ani de zile pentru că corpul a știut mereu să-și ia energia din alte activități, din interacțiunea umană dar acum a fost nevoit să apeleze la cea mai de jos formă de alimentare , cea prin hrană.

   Am avut noroc cu soarele care ne-a încărcat energetic în multe zile, cu pământul pe care am mers în picioarele goale și cu copacii pe care i-am atins și îmbrățișat.

    Natura este o sursă inepuizabilă de energie pozitivă.

                              

 

     De reținut : Copiii fericiți nu au nevoie de mâncare , uită de masă, uită de orice , pentru că se încarcă cu energie din ceea ce fac. Când ești mic părinții aleargă după tine să te duci la masă iar când ajungi adult mâncarea e principala ta preocupare.

    Pentru c-ai uitat să trăiești, pentru că tot ceea ce faci zilnic nu-ți aduce nicio satisfacție sufletească, pentru că sufletul nu primește energie.

   Toate viciile apar ca să umple golul lăsat de lipsa activităților pozitive, activități care să te încarce.

    Voluntariatul și faptele bune făcute fără niciun câștig sau interes sunt cele mai bune surse de energie pură pentru suflet. Cele care trezesc emoții în tine.

 

    Mă simțeam efectiv ca un bătrân ieșit la pensie de care nimeni nu mai are nevoie, ca un copil abandonat într-un cămin . 

    Când nimeni nu mai vrea nimic de la tine, când nu mai ești util celorlalți , tu mori.

    Vedeam și la ceilalți colegi de curs cum căutau să facă fapte bune pentru a primi puțină energie.

   Se așternea o liniște și o frumusețe în comportamentul nostru.

    Eram calmi, blânzi și buni unii cu alții. Încercai să lași pe celălalt mereu în față, să cedezi ceva , să cauți orice formă mică prin care să capeți puțină energie prin punerea celuilalt mai presus de tine.

   Aveai voie să vorbești cu cei de acolo , să-ți exprimi orice nemulțumire sau nelămurire.

    În aceste 10 zile de tăcere nobilă cel mai mult am vorbit cu băiatul de la bucătărie , care ne servea, încercând să aflu mai multe despre ingredientele folosite în prepararea diferitelor mâncăruri pe care le primeam.

   El era personajul cel mai vesel dintre toți de acolo. Era atât de fericit și mulțumit că poate să ne servească. Punea mâncarea în castroane cu atenție și migală de parcă-și hrănea proprii copii.

   Și eram 30 de băieți pe care trebuia să-i servească după care mânca și el.

    Cei de acolo, cât și cursanții mai vechi, încercau mereu să rămână ultimii serviți, să cedeze ceva, de parcă știau că așa îți iei energie.

   Să zici mulțumesc după ce erai servit sau la sfârșitul mesei era o șmecherie bună să mai câștigi puțin pentru suflet.

   Celelalte personaje cu care interacționam puțin erau domnul Clopoțel care era responsabil cu trezitul și cu adunatul nostru , din pauze, la sala de meditație și încă un băiat, mai vechi acolo, care ne pregătea soba, ne ajuta cu orice problemă, nelămurire sau dacă încălcam regulamentul în vreun fel. Dar foarte calm și subtil.

   Domnul Clopoțel era ca un cioban care trebuie să-și adune oile. Permanent atent să nu lipsească nimeni.

    După câteva zile ajungeai să ai o mică aversiune față de el , dar nu de el ca om ci de lucru cu care-l asociai.

   Deja zâmbeam, între noi, când venea să ne cheme sau când abia te așezai în pat să te odihnești puțin și auzeai cum sună clopoțelul.

   În cele 10 zile de tăcere l-am perceput ca pe cel mai trist om de acolo dar , de fapt , își juca foarte bine rolul. 

   Toți cursanții vechi păreau foarte serioși și ursuzi dar doar intraseră foarte bine în pielea personajelor. Erau detașați de toți și toate și se concentrau pe meditație respectând cu sfințenie regulamentul.

   La sfârșit, în a 10 zi, când de la ora 9:00 am fost lăsați să discutăm între noi am descoperit cu totul alte personaje.

   În tot acest timp , mintea ta își creează o imagine proprie a fiecăruia, din gesturi din aspectul fizic, din toate informațiile pe care le poate aduna.

    Este incredibil de frumos când ajungi să-i descoperi, să-i cunoști și să-ți dai seama că sunt total diferiți de ceea ce-ți imaginasei tu.

    Am fost în total 30 de băieți și 20 de fete.

 

     Din cei 30 de băieți 4 au abandonat pe drum câte unul la fiecare două zile : 2, 4, 6, 8.

     Fiecare dintre ei avea povestea lui fascinantă și după astea 10 zile de tăcut era atât de frumos și plăcut să-l asculți pe fiecare cu poveștile lui de viață.

     Interesant a fost că creierul, în toate zilele, fără excepție, îți continua și în somn multe dintre gândurile rumegate ziua. Deși cădeai rupt de oboseală și adormeai imediat visai foarte mult.

     Dar nu era un somn obositor și agitat ci liniștit și plăcut.

     În ultima seara, când pe parcursul zilei n-am mai avut decât 2 ore de meditație, dimineața și seara, iar în rest am stat de vorbă cu toți ceilalți participanți și am făcut câteva activități fizice mintea a devenit foarte agitată de la atâta informație primită încât n-am mai putut să dorm.

    Când eram doar eu și gândurile mele era liniște și pace dar după ce a început vorbăraia m-am încărcat practic cu toate poveștile ascultate, cu o stare de agitație.

     Majoritatea celor veniți de acolo ori fuseseră trimiși de alți prieteni ori erau persoane care căutau mereu alte și alte experiențe deosebite.  

     Dar simțeai că ai ce învăța de la fiecare pentru că erau oameni buni, oameni frumoși.

     După ce s-a terminat cursul , toți cursanții mai vechi și care fuseseră repartizați câte 1-2 cu noi în camere pentru a ne ține sub observație, într-o oarecare măsură, s-au transformat din persoane reci și ursuze în niște oameni tot un zâmbet.

    Până și domnul Clopoțel, pe care-l consideram cel mai trist om din zonă, era vesel și haios.

    Am înțeles atunci, dar și în alte momente de pe parcursul meditației, ce înseamnă să ajungi un meditator puternic care nu mai reacționează la nimic din jurul său ci rămâne echidistant , un simplu observator la reacțiile celorlalți.

    Cele mai interesante personaje erau cursanții străini.

     Era un tip din California care umbla permanent cu o bască și zâmbea ori de câte ori ne încrucișam privirile. Avea cioc și mustăcioară , se plimba liniștit pe dealuri și făcea tot felul de lucrări din obiectele găsite pe jos. Părea un personaj boem.

     El dormea cu mine în cameră și avea patul chiar lângă întrerupător iar seara înainte să stingă lumina se uita la toată lumea și zâmbea așa de parcă-ți spunea ”Noapte bună”.

    Comunicarea non-verbală transmite câteodată mult mai multe și mult mai adânc.

    O altă persoană deosebită era un băiat nordic care călătorea de câțiva ani prin lume, fusese și la Cluj, la București și România i se părea un loc superb cu oameni minunați.

    Asta a fost una dintre observațiile tuturor străinilor : ”România e un loc minunat !”

                                    

 

    Cârcotașii vor spune că  ”- Da e minunat pentru ei că sunt turiști și nu se lovesc de sistemul românesc și de viața și problemele adevărate ale unui localnic.”

    Dar frumusețea este că toți acești oameni călătoriseră prin foarte multe țări și totuși , la sfârșit, au rămas cu impresia că România are cei mai frumoși oameni.

    Aveam în cameră și un grec care era la al 6 lea curs. Zicea că-i place foarte mult și că după terminarea celor 10 zile mai stă , de obicei, încă vreo 2 săptămâni primind cazare și mâncare gratis în schimbul câtorva activități fizice , de regulă, în agricultură.

     Când i-am zis cu ce mă ocup a avut o reacție așa haioasă : – Tu știi câți bani am cheltuit eu pe masaje ? Sunt cel mai mare fan al masajelor.”

     A rămas ca atunci când trece prin București să ne vedem la o terapie.

    Cel mai interesant personaj rămâne totuși un puști neamț de 16 ani care venise acolo cu proiectul său de clasa a 11 a . Aveau ca temă ca timp de o lună de zile să trăiască într-o comunitate din Europa unde să-și câștige existența doar prin muncă fără să se folosească de bani.

     Ce școală se face și în Germania.

    Ultimele două opțiuni erau România sau Ungaria dar până la urmă a ales să vină la noi pentru că auzise multe lucruri frumoase despre acest Centru de la Dumbrava de Sus.

     Fiind în creștere el la fiecare masă cerea porție dublă și mânca tot cu așa multă plăcere.

    L-am întrebat dacă știa exact ce mănâncă, ca ingrediente, și nu prea avea habar dar i se părea delicioasă toată mâncarea.

    Prin interacțiunea cu toți acești oameni am realizat că nu există bariere de niciun fel între noi, că suntem doar o mare familie , că Pământul este un corp iar noi organele sale .

     Toate blocajele de religie , culoare etc sunt invenții pentru dezbinarea noastră.

     Divide et impera.

   E un sentiment minunat când realizezi că suntem toți la fel, că putem râde și glumi , că putem plânge și suferii alături de oameni din orice colț al lumii. 

    Cum spunea Marius Ghidel în ultima sa carte : ”Pe lumea aceasta nu există decât doi oameni. Tu și Dumnezeu. El este ascuns în spatele fiecărui om pe care-l întâlnești și vine să te învețe ceva. Câteodată așa mai dur, altădată cu blândețe dar mereu spre binele tău.”  

 

      Alimentația

     Masa se lua doar în sala de mese unde, pe mijloc, puseseră o cortină pentru a despărți zona noastră de cea a fetelor. Practic interacțiunea cu persoane de sex opus trebuia limitată la maxim pentru a nu fi distras din călătoria ta spirituală, mai ales că veniseră și 4-5 cupluri.

     Tot ceea ce am mâncat în aceste 11 zile a fost preparat din alimente produse acolo ,cu mici excepții. Mâncarea a fost 100% gătită, proaspăt făcută de la o masă la alta, simplă fără condimente, încărcată cu iubire și drag de oameni.

     Eu, fiind învățat să mănânc multe crudități, am avut un mic disconfort iar în ultimele zile chiar începusem să visez după niște fructe proaspete.  

    Prima masă se servea între 6:30 și 8:00. Destul de devreme pentru mine care abia după ora 11:00 sunt obișnuit să consum ceva solid.

    În fiecare dimineața se servea un ceai fierbinte făcut din plante locale : salvie, busuioc, rozmarin, mentă. Câteodată erau îndulcite cu sirop de măceșe sau sirop de muguri de brad.

    Lângă ceai primeai două- trei felii de pâine ( era o pâine, făcută cu maia, de puteai s-o mănânci goală la infinit și înapoi) cu o porție de zacuscă de legume și gem de prune sau caise. 

    Pe lângă gemul standard într-o dimineața a fost o cremă de brânză, gen almette, în alta un pateu de linte și o ciudățenie cu arpacaș ca o colivă.

    Masa principală a zilei se servea între 11.00 și 13:00 și era întotdeauna formată din două feluri de mâncare.

    Obligatoriu exista o supă sau o ciorbă, toate fiind de legume. Variația aici era destul de mare și în fiecare zi era ceva nou. De sfeclă roșie, de cartof mov, de mazăre , de linte roșie etc toate îmbogățite cu morcovi, păstârnac, pătrunjel și alte legume.

     Se punea mult accentul pe proteină vegetală adică obligatoriu exista o linte, un năut, o mazăre, o fasole , soia . 

    Felul doi era compus dintr-o mâncare de proteină vegetală cu diferite murături sau mămăligă , varză, paste cu diferite sosuri, mâncare de cartofi și alte feluri simple dar gustoase.

    Masa de seară sau ceaiul cum era trecut în program se servea ca în Anglia adică de la 17:00 la 18:00.

    Aici primeam un ceai de diferite sortimente iar mâncarea era aceeași în fiecare zi adică o fiertură de cereale. Adi ne spusese la începutul cursului că a făcut rost de Triticale ( o cereală hybrid de grâu și secară) care este o sursă excelentă de proteină vegetală, că are mai puțin gluten decât celelalte , având un aport bun de fosfor, magneziu și mangan și conținând tot complexul de vitamine B.

    Până la urmă fiind și o sursă ieftină de hrănire, calitate – preț, pentru că nu e chiar așa ușor să hrănești un număr de 50 de oaspeți, zilnic cu 3 mese.

   Exista o măsuță pe care permanent stăteau siropuri, zeamă de varză , sare și uleiuri.

    Aici am văzut și gustat pentru prima oară ulei de nucă.

    Fiecare era servit cu câte porții dorea și putea schimba alimentele în funcție de disponibilitate.

    De exemplu eu după 7 zile de mâncat fiertură de cereale (triticale) mă săturasem chiar dacă mă împac bine cu coliva.

    Așa că în ultimele 2 zile l-am rugat pe băiatul de la bucătărie să mă servească cu pâine de aceea bună și cu diferitele gemuri pe care le aveau.

   În ultima zi ,dimineața , înainte de plecare am fost serviți cu un amestec de cereale, stafide, lapte pe care puteai să pui siropuri, gem și dulceață.

   Practic îndulcitorii aceștia erau utilizați la fiecare masă.

   Per total mâncarea a fost ok dar pentru mine ideal era și cu ceva crudități.

   Am înțeles că și la cursurile din vară tot mâncare gătită se servește deci n-aveți mai mult  noroc nici voi.

   După 6 zile m-am constipat, eu care nu mai fusesem constipat de ani de zile și care mă duc la toaletă cel puțin o dată pe zi ,dimineața.

    Prima oară m-am gândit că este de la alimentație, deoarece în loc de fructele mele obișnuite acum mâncam fierturi.

   Dar nu era așa. Am făcut un experiment și m-am apucat de făcut câteva genuflexiuni și de alergat puțin, în pauze, pe dealuri. Și gata s-a rezolvat imediat problema.

   De fapt corpul suferea din cauza celor 10 ore de stat în fund. Acum vă înțeleg și pe voi cei care lucrați la birou de ce aveți așa de multe necazuri cu sănătatea.

    Cei de acolo știau asta și de aceea permanent exista zeamă de varză (moare de varză) ca purgativ.

    Un tip ne-a spus bancul legat de moare de varză cum că e cel mai bun tratament la orice boală  : ” Se duce un om bolnav la doctor și acesta după ce-l consultă îi zice : – E grav rău. n-am ce să-ți fac du-te acasă și moare. După câteva săptămâni se întoarce omul la doctor vesel și fericit. Doctorul se miră și-i întreabă cum de mai e în viață. – Păi am făcut cum mi-ați spus dumneavoastră. M-am dus acasă și am băut toată ziua moare și mi-au trecut toate bolile.”

 

    De reținut : Încercați să faceți cât mai multă mișcare folosind fiecare pauză pentru plimbat în natură. 

 

     Meditația

     Când am citit pe site despre meditația Vipassana n-am înțeles concret ce faci acolo. Imaginația făcea diferite scenarii care includeau ascultarea unor mantre sau alte chestii de îndoctrinare.

    În realitate a fost cu totul altceva.

    Camera de meditație este un loc special și fiecare dintre noi a avut locul lui, stabilit de la început, și pe care n-am avut voie să-l schimbăm pe parcursul cursului.

     Accesul se făcea separat pentru băieți și fete, pentru a evita cât mai mult contactul cu ceilalți, și eram despărțiți  de câteva pietre mari , aşezate decorativ în jurul sobei ,care delimita mijlocul încăperii.

     În fața noastră era construită un fel de mini-tribună unde stăteau cei care urmau să ne ghideze în meditație. 

     Fiecare meditator avea propria lui păturică care-l ajuta la menținerea poziției dar și căldurii deoarece temperatura acolo era destul de scăzută, mai ales la 5 dimineața.

     Obligatoriu să aveți o păturică cu voi în sala de meditație.

   În primele zile unul dintre cursanți a luat din greșeală păturica lui Adi și a fost ceva zarvă adică părea destul de valoroasă. 

    Energetic vorbind practic preiei toate stările persoanei respective de aceea noi nu aveam voie nici măcar să ne atingem între noi , în vreun fel.

    Meditațiile ne-au fost ghidate de două doamne. Una mai experimentată, blândă și bună în explicații , reușind să transmită și informațiile negative într-un mod plăcut iar cea mai tânără ușor mai iute la mânie. 

    Aici vorbesc în termeni duri pentru că toți de acolo s-au purtat incredibil de frumos cu noi și erau plini de bunătate sinceră.

    Cred că ceea ce voiam să zic concret și ce am observat la cei cu vechime în meditație, este puterea de a nu te conecta la reacția celuilalt, la informația energetică cu care vine cel din fața ta.

   Cu cât ai mai multă experiență și mai mulți ani de practică în spate cu atât rămâi indiferent la atacul exteriorului și reușești să reacționezi excelent în orice situație.

    În fiecare seară, după meditația propriu-zisă, se ținea o cuvântare , atât în română cât și în engleză, despre ce învățasem în ziua respectivă , despre transformările interioare pe care trebuia să le facem pentru a deveni niște ființe mai bune.

     La sfârșitul zilei ultima frază era întotdeauna : "Fie ca toate ființele din Univers, vizibile și invizibile, să fie fericite, să scape de suferința lor."

   Era un moment al zilei pe care-l aşteptam toţi deoarece atunci puteam să ne exprimăm liber, să punem câte o întrebare şi să ne mai auzim vocea.

   În prima zi meditaţia a început uşor şi singurul lucru pe care trebuia  să-l faci era să-ţi urmăreşti respiraţia pentru că este un proces involuntar care se desfăşoară automat fără intervenţia noastră.

    În toată meditaţia susţinută acolo se punea foarte mult accentul pe fermitate, pe observaţie, să lucrezi doar cu atenţia fără să intervi în vreun fel. Scopul era să te detaşezi cât mai mult de tot ce venea din exterior, să simţi dar fără implicare, să te laşi liber fără gânduri.

    Gândurile vin permanent şi încearcă să ne poarte în trecut sau în viitor dar sunt nocive pentru că nasc dorinţe care mai apoi aduc suferinţă.

    Omul trebuie să încerce permanent să trăiscă cât mai mult în prezent, să fie acolo, conectat la ceea ce se întâmplă în acea clipă.

   Am observat că de când fac asta toate lucrurile funcţioneză mult mai bine deoarece, în loc să-ţi pui organismul pe pilot automat şi să zbori în trecut sau în următoarea acţiune pe care o ai de făcut, tu efectiv eşti acolo conectat la celălalt. 

    De fapt energia şi afecţiunea ta se duce acolo unde-ţi zboară mintea şi atunci pentru toţi ceilalţi este benefic să rămâi alături de ei ca să-i poţi ajuta.

    Inclusiv la masaj aveam momente când efectiv gândurile mă purtau departe de ceea ce făceam propriu-zis şi atunci automat  valoarea şi calitatea masajului avea de suferit.

   Pasul doi, în meditaţie, a fost urmărirea modului în care intră şi iese aerul din corp adică să simţi cum intră rece iar apoi iese cald.

   După acest exerciţiu urma o focusare a respiraţiei doar pe zona triunghiulară formată între buza de sus şi nas.

   Practic toate aceste exerciţii erau pregătitoare. Erau modul în care te conectai la prezent.

   La început a fost imposibil să stai mai mult de câteva secunde pentru că mintea o lua razna. Îţi veneau prin cap toate gândurile şi ideile posibile.

    Problema principală este că majoritatea gândurilor sunt de rău.

    Da gândul negativ este de două ori mai rapid decât cel pozitiv şi Doamne câte gânduri mi-au venit.

    Cred că la un momendat, după 7 zile aşa, am avut impresia că gata mi-am terminat toate gândurile.

    Unele dintre cele mai ciudate momente au fost când m-am trezit numărând până la 2000 sau repetând de vreo 500-600 de ori ”Rugăciunea inimii”.

   Pierzi controlul asupra ceea ce faci sau gândeşti şi aştepţi doar să auzi clopoţelul.

    Au fost ore în care organismul căuta cu disperare pauza, când te dureau diferite părţi din tine, când doar voiai să te arunci 5 minute pe iarbă la soare.

   Efectiv nu mai suportai să stai cu ochii închişi ,într-o poziţie şi conectat la acea clipă.

   Ajungeai să aştepţi sunetul clopoţelului mai ceva ca în generală sau liceu.

    Mâinile mele au avut parte de atâta automasaj cât n-au văzut în toată viaţa lor şi nici n-o să mai vadă. Aici puteţi să urmăriţi cum să combinaţi utilul cu plăcut în acele ore lungi, interminabile.

    Asta a fost partea uşoară a meditaţiei.

    Cele mai importante ore au urmat în zilele următoare când am început să lucrăm cu Adhitthana sau întărirea fermităţii.

    Practic erai ghidat ca pe tot parcursul meditaţiei să-ţi păstrezi aceeaşi poziţie, să ți ochii permanent închiși şi să încerci să-ţi observi toate trăirile fizice ( dureri , mâncărimi) sau psihice şi să nu intervi în niciun fel.

    Să râmăi, cum le plăcea lor să repete, ecuanim.

    Am auzit în astea 11 zile cuvântul "ecuanimitate" de mi-a pătruns adânc în creier.  

   Următorul nivel a fost meditația care dă și numele cursului adică Vipassana.

   Meditația Vipassana consta în trimiterea atenției către creștetul capului iar apoi de acolo luând bucată cu bucată fiecare părticică din corp, câte 5-10cm , să treci peste tot, ca o scanare dar doar să observi ce sentimente și gânduri apar fără să pătrunzi în ele.

   Erai atenționat că pătrunderea prea adâncă în anumite zone te puteau face să rămâi cu mintea prins p-acolo cine știe cât.

   Meditația aceasta mi se părea cea mai grea de realizat corect.

   Pe parcursul meditației au fost mai mulți cursanți care au plâns, râs sau chiar au început să tremure din toate încheieturile experimentând niște descărcări emoționale foarte puternice.

   În ultimele 2 zile am fost ghidați să medităm cu Metta și să expansionăm acest Metta.

   Ce înseamnă mai exact ?

   Pot să vă spun ce am înțeles și simțit eu și fiecare vede apoi pe pielea lui.

   Metta înseamnă conectarea atenției în prezent dar o atenție de calitate, apreciativă, încărcată cu emoție și bunăvoință, cu iubire. Practic este o iubire necondiționată pe care ți-o acorzi ție în prezent, în acel moment.

   Expansiunea Metta înseamnă trimiterea unui gând bun, sincer către toate ființele adică să simți iubirea necondiționată față de toți și toate.

 

Adică într-un fel scopul suprem al sufletului pe pământ.

   Să dea la o parte toate interesele personale, toate gândurile și dorințele și să ajungă să le iubească necondiționat și în mod egal pe toate ființele.

   Sună frumos, sună greu sau chiar imposibil de realizat dar merită încercat.

   Toată această experiență te face automat un om mai bun.

   Este practic de necrezut c-o să pleci mai rău decât ai venit.

 

    Da recunosc c-a fost prea mult 10 ore de meditație pe zi pentru mine, un detox dur, dar un șoc benefic până la urmă.

   Când dupa 11 zile mi-au dat telefonul înapoi nu voiam să-l deschid.

   Știam c-o să pierd toată libertatea , tot acel sentiment lipsit de griji pe care cu greu îl câștigasem.

   Pentru câteva zile ne întorsesem din nou la acea bucurie și inocență de copil, la acea conectarea la toate lucrurile adevărate din jurul tău. 

 

   Am început să văd toate frumusețile naturii pe lângă care acasă treceam nepăsător, ca un robot, în alergătura următorului obiectiv al zilei.

   Să vezi 20 și ceva de bărbați  care stau pe un deal , fără să zică nimeni nimic, la 7 dimineața , și urmăresc în liniște și pace cum răsare soarele din spatele unui munte este ceva incredibil.

                          

   A fost o experiență care m-a deconectat de la societate arătându-mi cât de simplă și de frumoasă este viața dacă o lași să curgă lin , fiind doar un observator la ceea ce se întâmplă în jurul tău.

   Despărțirea a fost una dificilă pentru că oamenii de acolo chiar păreau atașați de tine și-ți transmiteau o căldură și o prietenie sinceră.

   M-am simțit ca atunci când eram mic și după 3 luni de distracție, de vacanță, trebuia să-mi iau la revedere de la prietenii și bunicii mei din Ploiești.

     La plecare, deși nu comercializau nimic alimentar pentru că nu făceau o cantitate așa de mare, mi-au dat 3 borcane cu dulceață de trandafiri, de gogonele și sirop de măceșe, Câte unul pentru fiecare copil.

   Adi mi-a arătat dealurile din zonă și a zis că toate sunt ale lor și au nevoie de cât mai mulți oameni buni acolo. 

    Toate satele din jur de la câteva mii de locuitori au ajuns să mai aibă doar o mână de bătrâni, uitați de lume, și la care cei de la Centru se duc cu diferite ajutoare.

   A fost destul de greu să dau un răspuns sincer la întrebarea sa : ”- De ce nu rămâi aici ?”

   N-am putut să zic, ceea ce simțim toți atunci când continuăm robotic niște vieți doar pentru a nu ieși din zona de confort, că mi-e frică de o schimbare atât de mare, de renunțarea la societate.

   Am făcut ceea ce orice părinte face de cele mai multe ori. Am dat vina pe copii că nu-i pot părăsi, că nu-i pot lua din mediu pentru că merg la școli , sunt dependenți de tablete, PS4 și alte scuze d-astea.

   Adi mi-a zis că toți copiii de la Centru sunt înscriși în regim homeschooling la școli din America, mi-a arătat o cameră specială de joacă cu toate bunătățile pentru copii, fiind și el conștient că nu poți să-i ți departe de tehnologie.

   Aveau până și un teren de fotbal drăguț așa că în august le-am spus c-o să încerc să ajung cu băieții cei mari măcar o săptămână.

   Problema cea mai mare, cum zicea și el că de aceea a și anulat cursurile pentru copii, o să fie dacă n-o să mai vrea să plecăm înapoi la școala nr. 165 ci vor vrea să stea în vârful dealului.

   De lucru puteam să am permanent acolo, mai ales pe masaj, unde după un curs de 10 zile de tăcere nobilă și meditat 10 ore nu-ți mai simțeai nicio părticică din corp și te dureau toate.

    De reținut: După curs, ca să vă recuperați mai repede, mergeți la câteva ședințe de masaj. Chiar o să le sugerez celor de la Centru să pună pe siteul lor o recomandare în această privință.

   După ce am stabilit că acum totuși trebuie să plec am zis să mă las 100% în voia Domnului.

   Știam că este un tren la ora 21:00 care ducea direct de la Deva la București, existau și câteva variante alternative dar trebuia să schimbi vreo două trenuri, exista și varianta ”bla bla car” și încă câteva microbuze și autocare.

  Până m-am dus eu să experimentez niște dispozitive plasmatice tractorul care cobora bagajele plecase deja iar majoritatea cursanților porniseră în spatele lui spre locul unde parcaseră mașinile.

   Am acceptat această decizie a Universului și m-am întors în sala de mese să mai mănânc o porție de cereale cu dulceață.

   Aici rămăseseră doar cei care n-aveau de gând să plece în ziua respectivă, 5 fete care plecau la București cu mașina uneia dintre ele și încă un tip care voia să ajungă la Sibiu.

   Timpul trecea și situația nu părea că se îmbunătățește ba chiar fusesem anunțați că tractorul a plecat la munca câmpului și trebuie să ne ducem bagajele singuri până jos la parcare.

  Băiatul care rămăsese cu mine devenise agitat și deja făcuse rost de un număr de taxi stabilind să coborâm împreună până la zona accesibilă mașinilor și de acolo să împărțim o cursă până la Deva.

  Fetele se pregăteau și ele să plece și ne-am gândit că poate pot să ne ducă măcar până jos la taxi că , spre norocul nostru, aveam toți proporții ok și încăpeam înghesuiți pentru o bucată mică de drum.

   Bunătatea cu care erai încărcat după zilele acestea te făcea să ai o stare de prietenie cu toată lumea și o împăcare sufletească . Știam că totul o să fie ok.

   Și minunea s-a produs. Adică una dintre cele 5 fete, care deja coborâse, nu mai mergea la București că plecase cu altcineva iar tractorul s-a întors de la câmp și ne-a dus, și pe noi și bagajele, până la mașină.

  Coborârea cu tractorul din vârful dealului, pe un traseu destul de nasol , a fost o aventură bună așa de sfârșit . Ca o cursă de roller coaster.

    O cățelușă ne-a condus până jos mergând permanent în urma tractorului.

   După aceea totul a continuat perfect, băiatul coborând la Deva iar eu împreună cu 4 fete am călătorit până la București iar la ora 21:00 eram inapoi în Micul Paris.

   Să mergi de la Dumbrava de Sus până la București cu 4 femei care vorbiseră foarte puțin spre deloc în ultimele 11 zile și care aveau un deficit de 264.000 de cuvinte (24.000 cuvinte X 11 zile) a fost foarte interesantă.

  Pe această cale țin să le mulțumesc pentru discuțiile foarte interesante pe care le-am avut.

   Trebuie să le mulțumesc și tuturor oamenilor de la Centru care s-au purtat cu noi exemplar de parcă eram copiii lor.

   Le mulțumesc colegilor de suferință cu care am petrecut 10 zile de tăcere dar cu multă conversație interioară. Toți sunt persoane minunate fiecare având povestea lui de viață fascinantă.

   Acuma sincer vorbind când mai aveam eu ocazia să fac duș alături de încă câțiva bărbați, dacă armata este obligatorie iar în pușcărie nu vreau să ajung prea curând ?

   La sfârșit trebuie să le mulțumesc celor care m-au înțeles și mi-au facilitat această plecare : clienților și prietenilor mei, Emi care e un șef prea permisiv, familiei mele care deși mă cred un ciudat/ extremist câteodată mă acceptă și mă iubesc.

    Îmi cer scuze Felix și ți-am înțeles supărarea. Promit să nu mai plec atâtea zile de lângă tine.

 

 

 

     "Fie ca toate ființele din Univers, vizibile și invizibile, să fie fericite, să scape de suferința lor."  

 

 



Atitudinea bărbatului în cuplu pentru o viață lungă și sănătoasă

 

 

     

     Orice om își dorește să trăiască cât mai mult și cât mai bine dar asta depinde de foarte mulți factori.

      Acum la sfârșit de an am zis că merită și bărbatul o analiză mai completă asupra atitudinii pe care ar trebui s-o aibă pentru a duce o viață cât mai calitativă indiferent dacă este alături de o familie numeroasă sau doar cu o persoană iubită.

      Citatele pe care le-am pus, de alungul timpului, din cărțile domnului Lazarev se refereau mereu la ceea ce trebuie să facă femeia, cum ar trebui ea sa să fie, pentru a aduce armonia și pace în familie.
     Bărbatul este foarte puțin analizat în cărți nu pentru că autorul ar avea ceva cu femeile ba din contra tocmai pentru că ele au șanse mult mai mari de schimbare.
     Accentul era pus mereu pe partea feminină deoarece la seminari
le dânsului majoritatea participanților erau de sex feminin iar din punct de vedere interior femeia este mult mai flexibilă și mai puternică energetic.

     Dar asta nu înseamnă că bărbatul n-ar trebui să facă nimic sau că el este lipsit de orice putere.

     Pentru a putea susține și menține sănătoasă o familie el trebuie să facă anumite sacrificii, să depună un efort. 

     Natura a lăsat în el anumite caracteristici care nu trebuiesc lăsate să moară pentru că atunci specia umană va avea foarte mult de suferit. 

     Genetic fiecare avea scopul lui bine stabilit. 

     Femeia se ocupa de creșterea și îngrijirea copiilor adică avea grijă de supraviețuirea speciei de aceea trebuia să fie menajata și protejată

     Bărbatul pentru asta trebuia să fie curajos și energic gata să se sacrifice în orice clipă pentru binele familiei.


     El trebuie la nivel subconștient să fie gata să-și sacrifice timpul și puterea pentru susținerea familiei. 
     Niciun bărbat care face asta cu adevărat pentru binele soției și a copiilor n-o sa fie judecat sau certat vreodată. 

 

     Problemele apar când la nivel exterior omul spune că face așa ceva dar de fapt își consumă timpul și banii altfel iar atunci familia începe să se destrame. 
     Dacă stai peste program la serviciu doar pentru că e mai liniște și mai frumos nu înseamnă că te sacrifici pentru familie. 
     Cu cât încerci mai mult să eviți conflictul și situațiile tensionante lipsind de acasă cu atât prăpastia în familie se adâncește.

 
     Familia nu este pentru cei care caută
liniște și pace deoarece este o serie de provocări continue. 
     
Familia înseamnă unitate adică atât barbatul cât și femeia să tragă în aceeași direcție și sa se susțină reciproc. 
    Unitatea nu se poate obține decât dacă bărbatul tratează cu multă
 înțelegere și blândețe toate micile conflicte care apar în cuplu.
    El trebuie să fie
ferm și hotărât în deciziile importante dar în toate celelalte lucruri, mici găinarii cum le spun eu, trebuie să fie maleabil și blând. Să vină cu o energie pozitivă de liniștire a persoanei iubite. 

     Bărbatul trebuie sa fie grijuliu și înțelegător pentru a putea menține echilibru pozitiv în familie altfel micile conflicte pot degenera sau se pot acumula ca tensiune interioară care să explodeze la un moment dat.

 
    El trebuie să-și folosească logica și buna analiză a situațiilor pentru a tempera caracterul femeii, ea acționând prin sentimente deci având impulsuri de moment. 
     
Complimentele sunt ceva ce nu te costă nimic și ar trebui sa facă parte din vocabularul zilnic al oricărui bărbat. 

 


     Femeia trebuie curtată pentru a se simți iubită și apreciată. 
 

    Societatea actuală ne transformă în niște roboți fără sentimente unde sexul înlocuiește iubirea. 
    Numai că sexul trebuie să fie o împreunare energetică pozitivă care apare când sentimentul de iubire este foarte puternic în sufletul femeii. 
     Pentru a crea așa ceva, și pentru a nu fi o chestie pur animalică dăunătoare organismului și sufletului, femeia trebuie să se simtă iubită și dorită prin gesturi frumoase. 


     Bărbatul trebuie și în acest caz să facă sacrificii adică să-i acorde timp, s-o plimbe, să-i vorbească frumos, să-i aducă flori, să-i facă cadouri, s-o scoată la un restaurant și chiar să-i scrie poezii. Fiecare acum după posibilități și pricepere. 
     Doar așa
energia sexuală devine energie de iubire și ajută cuplul. 

 

     Pe vremuri oamenii știau să se iubească mult mai frumos și mai corect. 


     Bărbații erau dispuși să moară într-un duel doar pentru a apăra onoarea persoanei iubite. 


      
     Fiecare dintre sexe trebuie să-și păstreze trăsăturile genetice cu care a fost înzestrat de natură. 
     Bărbatul trebuie
să fie un sprijin gata să sară în orice clipă în ajutorul ființei mai slabe, mai frumoase și mai vulnerabile de lângă el. 


     Aici se vede dorința de unitate a celor doi pentru că fiecare trebuie să arate flexibilitate și să facă un pas spre celălalt
     Femeia să știe să ceară mici ajutoare din partea bărbatului, pentru a-l face
să se simtă util și puternic, protector, iar el să fie dispus s-o ajute indiferent de cât de mică și neînsemnată este problema. 
     Și vechea șmecherie cu chemat pentru desfăcut capace de borcane e bună.  


     Lucrez cu foarte multe femei puternice, din toate punctele de vedere, și care nu vor să-și arate vulnerabilitate dar asta face foarte mult rău bărbatului de lângă ele.
Le dăunează și lor pentru că la nivel subconștient ele sunt
sensibile și au nevoie de protecție iar atunci, natura nu stă cu mâinile în san, pe plan exterior aceste persoane vor avea multe accidente fizice și se vor învineți ușor. Dar mai multe despre asta în materialul "Nu există femei puternice"


     Să revin la oile noastre adică la bărbat. 
    Atitudinea corectă a acestuia trebuie să fie de v
eselie și de bună dispoziție. El este responsabil cu atmosfera. 


    De obicei se presupune că femeile mint și că sunt ipocrite când susțin că una din principalele calități pe care le caută la un bărbat ar fi simțul umorului
    Statistica arată că un barbat cu simțul umorului, care știe cum să transforme momentele neplăcute, deranjante, în ceva digerabil este mult mai căutat și are șanse să aibă
o relație mult mai lungă și mai sănătoasă alături de persoana iubită. 

    Râsul este cel mai bun medicament iar atunci când doi oameni pot râde și glumi împreună, indiferent de subiect, atunci ei pot trece mult mai ușor peste orice. 

    Noi trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru schimbarea atmosferei în anumite situații. 
    Mama poate să acționeze impulsiv față de copil prin intermediul sentimentelor de moment dar noi trebuie sa venim cu
logică și blândețe și să calmăm spiritele. 

     Mi-a plăcut exprimarea domnului Lazarev : ”bărbatul trebuie să aibă grijă să nu-i strice dispoziția soției.” 
      Nu pare acum chiar așa o misiune imposibila. 

     Practic omul trebuie sa înțeleagă ca fericirea celui de lângă el înseamnă implicit și fericirea lui și invers dacă persoana iubită este tristă noi nu avem cum să fim fericiți.

     Pentru a putea susține o asemenea atitudine, pe termen lung, noi trebuie să avem o sursă foarte bună de energie adică orientarea corecta a omului treburi sa fie către Dumnezeu și iubire

     Dacă înainte de a reacționa, în orice situație, primul nostru gând se duce către Dumnezeu, un fel de "what will jesus do?", atunci acțiunea noastră va fi una de educare prin iubire. 

     Energia bărbatului trebuie să liniștească și să calmeze energia femeii și asta se poate face doar printr-o energie a susținerii, a blândeții și a bucuriei

    Noi trebuie să ne dorim cu adevărat, la nivel interior, binele celuilalt și să-l punem mai presus de propriul nostru interes. 

    Sunt atâtea momente și situatii când persoana iubită o să ne trateze, teoretic, incorect. O să ne jignească, o să ne rănească, o să ne înșele așteptările, o să ne umilească ego-ul dar noi, indiferent de toate astea, trebuie s-o iubim. 

     Da femeia este mai puternică energetic. 
     Da femeia este mai flexibilă.
     Da femeia are o capacitate mult mai mare de adaptare la situații și mediu. 
     Da femeia o sa trăiască mai mult. 
     Dar asta este scopul ei în viață sa ducă specia umană mai departe, să se descurce și să supraviețuiască. 

     Bărbatul este și el plin de calități și trebuie să-i fie mereu alături și să-i potențeze toate aceste calități și s-o protejeze de mediul extern.

     La nivel subconștient oamenii care trăiesc împreună sunt identici. Celălalt este o oglindă, un mijloc de dezvoltare care ni se oferă și atunci noi trebuie să-l susținem pentru că efectiv ne susținem pe noi.


    Doi oameni care conviețuiesc, ca cuplu, ca soț și soție, se pot urca reciproc pe cele mai înalte culmi ale evoluției sau se pot trage unul pe celălalt în mocirlă.


    De regulă femeia rămâne văduvă pentru că o mare parte din energia ei se transformă în agresivitate subconștientă față de cel de lângă ea, agresivitate care-l omoară pe soț. 
    Dar vina este împărțită în mod egal pentru că tu ca bărbat nu încerci să schimbi nimic ci ai aceeași agresivitate dar pe care o transmiți către tine sau către mediul extern.


     În momentul în care tu te schimbi profund, nu doar așa de suprafață, cel de lângă tine are două variante : să se schimbe și el și să evoluați împreună sau să părăsească mediul care devine neplăcut pentru el.

     Este o aberație să susți ca tu 20 de ani ai iubit un om cu adevărat și el și-a bătut joc de tine. 
     
Omul de lângă tine ești chiar tu

     Deci în orice clipă a vieții avem puterea de a ne schimba, de a ne transforma viața în ceva frumos dar pentru asta trebuie să ne deprogramăm de toate bagajele toxice pe care le-am moștenit sau pe care le-am preluat zi de zi din mediul extern.

     Puterea de schimbare există, întotdeauna acolo în interiorul nostru, și energia noastră dacă este una a binelui, a dorinței sincere de educare a celuilalt, prin iubire, o să ne ajute să transformăm tot mediul exterior.

    Lupta omului, în cuplu sau în societate, de cele mai multe ori, este o luptă cu nevoia de a avea dreptate, de a ne impune viziunea și punctul nostru de vedere asupra situației, asupra lumii.

    Dar frumusețea apare abia atunci când acceptam ideea  ca noi n-avem nevoie sa apărăm nimic pentru că dreptatea se apară singură pentru ca de aceea se numește dreptate.
    Legile universului se apară singure dar ego-ul nostru vrea să se bage și el. 

    Atitudinea noastră trebuie să fie veselă, pozitivă, de bucurie și iubire iar celalalt o să evolueze și el așa sau o să se autoelimine.
   
Noi nu putem schimba, teoretic, pe nimeni și totuși îi putem schimba pe toți prin puterea exemplului.

 

 

     P. S. Știu că acest articol o sa fie citit tot de femei, știu că bărbații sunt rigizi în gândire și greu acceptă schimbare dar partea fascinantă a lucrurilor este că mama formează caracterul unui copil iar atunci orice femeie care devine blândă și bună practic transmite acest lucru și viitorilor bărbați adulți.
    Am speranțe mari în viitor deci se anunță un 2019 minunat.

    Gânduri bune și un an nou memorabil.

 

 



Ce se întâmplă de Crăciun în sufletul nostru

 

 

 

                                                          Sărbătoarea Crăciunului
 

     Ce reprezintă Crăciunul pentru tine?

     Pentru un adult este momentul când trebuie să cumpere cadouri pentru cei apropiați, să cumpere și/sau să facă mâncare mai multă și mai diversă, să-și viziteze rudele, să-și facă planuri pentru anul următor, etc. 
   
Pentru un copil, de regulă, înseamnă așteptarea lui moș Crăciun și primirea de cadouri. 

     Asta la nivel exterior. 

 

     Dar ce se întâmplă în sufletul omului de Crăciun? 

     Asta depinde foarte mult de starea lui interioară generală. 
     Un om pentru care
bucuria și iubirea sunt principalele sentimente va avea numai de câștigat în această perioadă. 

     O să-și sacrifice cu bucurie toți banii și timpul pentru a căuta și/sau a face cele mai potrivite cadouri. 
     O să cumpere și o să gătească, cu
iubire, tot felul de bunătăți incarcându-le cu energia lui pozitivă. 
     O să aducă un zâmbet pe buze și un dram de
fericire în sufletele rudelor pe care poate nu le a mai vizitat de la Paște. 


     Fiecare dintre noi are nevoie, în general dar mai ales în această perioadă magică, de mai multă compasiune și atenție din partea celorlalți. 


     O vorbă bună, un mic cadou, un zâmbet sau o îmbrățișare sinceră sunt lucruri de care avem nevoie zilnic dar de care uităm iar Crăciunul ni le reamintește cu plăcere. 
    În subconștient noi avem informația că este o sărbătoare a binelui, a dăruirii și atunci devenim mult mai
prietenoși și darnici cu toată lumea. 

    Cele mai multe fapte bune se fac de Crăciun. 


     Atunci este momentul când ne reamintim că dăruirea și sacrificiul reprezintă misiunile noastre pe acest Pământ. 

     Moș Crăciun tocmai acest lucru simbolizează. 

     Unirea cu toți oamenii prin intermediul copiilor copilul fiind principalul element care ne poate aduce la un loc pe toți indiferent de credințe sau alte diferențe. 
 

     Moș Crăciun este primul om care a înțeles iubirea necondiționată față de toată lumea. 


     Moș Crăciun și nașterea lui Iisus au o legătură foarte puternică pentru omenire. 
     Iisus s-a născut pe 25 decembrie, zi în care, toți copiii indiferent de vârstă primesc daruri fizice, materiale, dar
cadoul cel mai mare este în suflet
 

     Pentru un copil înseamnă, în primul rând, speranța că visele și dorințele îți pot fi îndeplinite.
Este un moment magic, o minune de care ai nevoie pentru a crede că
orice lucru bun este posibil.

     Este perioada anului când copilul primește cea mai multă atenție din partea celor dragi și atunci se încarcă cu foarte multă energie pozitivă.

 

     Odată cu nașterea lui Iisus în fiecare dintre noi s-a născut o fărâmă de Dumnezeu. 

 


     Bucățica aceea mică de divinitate pe care trebuie s-o vedem în omul din fața noastră. 

     Moș Crăciun a fost modelul pe care toți l-am urmat și este foarte bine pentru noi toți că nu poate să aducă cadouri la toată lumea.

    Dacă Moș Crăciun făcea totul unde mai era învățătura utilă pentru evoluția și dezvoltarea sufletului nostru ?

    Dacă doar el aducea și noi restul așteptam atunci eram lipsiți de câștigul dăruirii și al sacrificiului.

   Noi trebuie să continuăm an de an ceea ce el ne-a transmis adică iubirea față de aproapele nostru indiferent cine este aproapele nostru.

 

    Vă urez să aveți puterea de a fi Moș Crăciun pentru cât mai mulți oameni și asta nu numai într-o zi, la sfârșitul anului, ci zi de zi.

 

    Bucurați-vă de aceste momente magice alături de cei dragi pentru că ele sunt cel mai bun medicament.

 

     Gânduri bune și pace în suflet.