Prolog
Ce ne formează pe fiecare dintre noi, ca oameni, ca mod de gândire ? Familia, cercul de prieteni, școala, media, societatea?
M-am născut, am crescut și am trăit într-o societate misogină. Practic tot timpul am fost bombardat cu idei, glume, proverbe, dovezi și multe alte lucruri care îmi transmiteau sentimentul că femeia este inferioară. Ușor, ușor această idee mi-a pătruns în subconștient și fără să-mi dau seama o aplicam prin cuvinte, prin sarcasm sau prin gânduri. Până și femeile au ajuns să practice aceleași idei și se micșorau reciproc în ochii celorlalți, întărind ceea ce deja era nociv.
Mult timp am fost condus de ideea că bărbatul este inteligent și femeia este de frumusețe. Totul în jurul meu fusese creat de bărbați. De la clădiri, obiecte și până la orice formă de artă. Pictori, savanți, poeți, compozitori, aproape toate mințile luminate erau bărbați. Și unde era femeia în timp ce bărbatul realiza toate aceste minunății ? La admirat în oglindă, la făcut mâncare, la spălat haine și crescut de copii.
Întrebarea, pe care mi-am pus-o mult mai târziu în viață, este : – Dar cine i-a făcut și crescut pe toți acești oameni deosebiți ? De unde au provenit oamenii geniali ? Parcă ți-e puțin jenă când citești studiile care dovedes că un geniu se poate naște și dintr-un bărbat mediocru, dar niciodată dintr-o femeie simplă. Mama geniului trebuie să fie o femeie inteligentă. Aportul adus de tată, în dezvoltarea iubirii din sufletului copilului, este mult inferior față de cel al mamei.
Toate operele de artă, toată creația măreața s-a făcut din suflet, iar în sufletul creatorului trebuie să existe o iubire, trăită sau pierdută.
Când realizezi asta îți dai seama că superioritatea bărbatului a fost o minciună, femeia fiind arhitectul din spatele artistului. Creatoarea de genii.
Chiar dacă sunt conștient de asta, încă am momente când gândesc sau reacționez greșit, involunar.
Încerc, prin acest articol, să-mi repar o parte din aceste greșeli, față de femei, față de mame și față de copiii pe care poate i-am influențat, prin reacțiile mele. – sfârșit-
În ultimii zece ani am citit foarte multe cărți despre educația copiilor și a părinților, din toate punctele de vedere.
Concluzia la care am ajuns este că educația, dezvoltarea caracterului și evoluția omului se poate face doar în condiții pozitive, prin afecțiune și iubire.
Această frumusețe spirituală trebuie să se învețe, în primul rând, de acasă, familia fiind principalul pilon, atât pentru copil cât și pentru adult.
Schimbul de energii se face în ambele direcții, permanent fiecare putând fi un sprijin pentru celălalt sau un vampir energetic.
Casa omului și cei apropiați trebuie să reprezinte o oază de bine, de compasiune și iubire, unde el să-și încarce bateriile.
Iubirea este principala sursă de energie a oamenilor și ea împinge omenirea de la spate.
Cea mai mare cantitate de iubire se află în femeie, de aceea ei îi revine rolul, dificil, de a salva lumea.
Femeile și copiii trăiesc prin sentimente, iar lumea trebuie condusă întâi prin intermediul inimii și abia apoi cu mintea.
Una dintre datoriile fiecărei ființe este de a-și asuma rolul de mamă, adică de a identifica ființa pe care o poate pune mai presus de egoul ei și de a o iubi necondiționat.
Femeia are, mai mult ca oricând, nevoie de ajutorul copiilor pentru a-și aminti de rolul ei primordial în educația spirituală a omenirii.
Este o responsabilitate imensă, tocmai de aceea "răul", care există în lume, încearcă prin toate mijloacele să-i distragă atenția și s-o țină la distanță de chemarea ei.
Planul de îndepărtare a omului, de la drumul său evolutiv, se realizează acum prin transformarea energiei feminine în energie masculină, și astfel lumea să fie distrusă.
Femeile devin bărbați prin activități de tip energetic yang, iar bărbații își pierd puterea și rolul lor inițial.
Energia masculină înseamnă o victorie a minții, a rațiunii, asupra sentimentelor, a iubirii.
Lumea materială, consumerismul, preia controlul transformând oamenii în ființe robotice, telurice. Dar noi suntem spirite și nu lumea asta este miza.
Femeia a fost păcălită să-și consume energia într-o luptă de supremație materială, împotriva unui dușman care nu există.
Femeia independetentă și puternică își pierde energia spirituală, a iubirii, și devine masculină, ceea ce este nefiresc.
Rolul esențial, în evoluția omenirii, era dat de educația pe care o primeau copiii de la mamele lor.
Mama este cea care poate susține dezvoltarea sufletului copilului, cu toate trăsături morale și spirituale de care v-a avea nevoie în viață.
Unde este mama acum și ce energie are ea ? Cât timp de calitate îi mai poate oferi copilului ?
Gândiți-vă la amintirile fericite din copilărie. Unde sunt părinții voștri în ele ?
Ce amintiri pozitive poate avea un copil, dacă mama este mai mult absentă, iar atunci când este prezentă, fizic, este obosită sau/și irascibilă ?
Mama ajunge să fie o prezență limitată, ca timp, și inaccesibilă sentimental, în viața copilului.
Doar că copiii au nevoie de mamele lor, pentru a învăța iubirea necondiționată. Și DA. Toate cărțile, toate studiile au ajuns la aceeași concluzie.
Numai femeia, numai mama este cea care poate salva lumea.
Iubirea unei mame este cel mai puternic lucru care există în Univers.
De când am înțeles acest lucru, am încercat să transmit mesajul mai departe, sub toate formele posibile, dar de cele mai multe ori m-am lovit de egoul oamenilor.
Informația aceasta, pe cât este de reală, pe atât este de apăsătoare pentru că aruncă multă responsabilitate pe umerii femeii.
Mulți autori, înțelegând asta, au început să scrie special pentru femei, cu trimiteri și exemple concrete.
S. N. Lazarev, în cărțile sale, explică rolul deosebit al femeii în dezvoltarea umanității și în existența familiei.
Concluzia este că familia este femeia, mama. Fără ea totul se destramă. Caracterul bărbatului și evoluția sa este pusă tot "cârca" femeii, a mamei.
Bărbatul este capul, iar femeia este inima, iar inima trebuie să conducă.
Cărțile lui S. N. Lazarev sunt în mare parte dedicate educației femeii, prin explicarea legilor karmice care guvernează Universul, iar prin schimbarea interioară a femeii se încearcă schimbarea întregii lumi.
Deși interesul a crescut, în ultimul timp, odată cu promovare acestor cărți, cât și a unor citate din ele, răspunsul nu a fost pe măsura aștepărilor.
Un alt autor, Marius Ghidel, are mai multe volume prin care prezintă valoarea inestimabilă a femeii și nevoia ei de schimbare. Din păcate, stilul său de scriere se poate interpreta ca fiind ușor agresi și misogin, mai ales de lumea egourilor bine hrănite, în care trăim. Este foarte greu de digerat de femeia puternică și independetă. Practic este o ciocnire de energii Yang, unde nimeni nu vrea să cedeze și atunci evoluția este imposibilă.
Îmi pierdusem speranța că poate exista o carte care să ajute la înțelegerea sufletească a situației în care ne aflăm.
Sigur acest om, maestrul Petre Deunov, a avut o mamă deosebită.
Prin lucrarea sa ”O nouă conștiință pentru femei. Secretul dezvăluit” , Peter Deunov poate înmuia sufletul oricărei femei, indiferent de cât de mult a fost învrăjbit de societate și de greutățile vieții.
Mai jos sunt câteva citate din carte, iar pentru doritori se poate trimite, în format .pdf , pe adresa de email.
Doamne ajută !
P.S. Copiii voștri și întâmplările care urmează în viață vă vor schimba oricum, iar această carte doar vă v-a face drumul mai lin. Gânduri bune.
”Dumnezeu a suflat în Adam un suflet viu şi în Eva, inteligenţa. Când spunem că femeia este doar feminină, dar nu are inteligenţă, afirmăm ceva complet fals, greşim flagrant. Femeia este mult mai inteligentă decât bărbatul. Bărbatul e puternic, poate să se bată; totuşi, deseori, în mintea lui nu e prezentă nicio mare filosofie. Mulţi spun că bărbatul este un geniu şi un savant. Amintiţi-vă: un geniu, o fiinţă mare nu poate niciodată să se nască dintro femeie mediocră, lipsită de discernământ. Tatăl poate să fie un om obişnuit, dar mama trebuie să fie capabilă de discernământ şi inteligenţă. Aceasta ne demonstrează că el îşi trece copilului inteligenţa mai greu decât o face mama. Când se combină inteligenţa celor doi părinţi, se va crea ceva bun.
Calitatea principală a femeii este compasiunea. Dacă femeia e lipsită de compasiune faţă de suferinţele omeneşti, atunci nu va mai fi femeie.
Femeia din zilele noastre îşi tăgăduieşte calitatea cea mai preţioasă şi încearcă să devină bărbat. Când doreşte să afirme ceva, ar trebui întâi să reflecteze şi apoi să vorbească. În general, judecata bună şi prezenţa de spirit sunt indispensabile atât pentru femeie, cât şi pentru bărbat.
De opt mii de ani, bărbatul şi femeia sau îndepărtat atât de mult de natura lor esenţială şi veridică, au ajuns atât de departe de ea acum, încât femeia nu mai e femeie şi bărbatul nu mai e bărbat. Dacă aţi putea să comparaţi bărbatul şi femeia de astăzi cu prototipurile originare, aţi vedea în ei o caricatură ridicolă!”
”Femeia adevărată poate să fie recunoscută după tandreţea ei, niciun cuvânt aspru nu-i poate ieşi din gură! Femeia care este în stare să exprime grosolănii nu poate să fie o manifestare a femeii adevărate, a deviat.
Toate cele care sunt ca Maria sunt femei nobile. Au un caracter bun. Au o structură perfectă a corpului şi un chip plin de bunătate, o privire binevoitoare, o frunte simetrică, un nas drept. Au inima bună, tandră şi compătimitoare faţă de suferinţele fiinţelor şi sunt pregătite întotdeauna să le ajute. „Maria” înseamnă „picătură de mare” în ebraică. Mulţumită Măriei mai există lumea, nu se strică, nici nu e în declin. Când purtaţi în voi principiul Măriei, inima vă rămâne sănătoasă.”
”O lege importantă există şi ar trebui întotdeauna să fie prezentă în mintea voastră. Această lege se aplică când o femeie iubeşte un bărbat, căci ea este în stare să-l înalţe, să-l inspire în bine, să-l facă să evolueze. Dar, dacă începe să urască un bărbat, acesta va avea un sfârşit urât. Multe statistici făcute în America arată că toţi preoţii care au soţii bune sunt recunoscuţi ca predicatori excelenţi. De ce? Pentru că acele femei îi iubesc şi le împărtăşesc ideile. În schimb, toate soţiile de preoţi care nu-şi iubesc soţii şi nu le împărtăşesc ideile au contribuit la declinul lor. Aşadar, femeia are puterea de a ridica bărbatul sau de a-l coborî.
Acum, le repet femeilor: Aduceţi mai multă lumină în mintea soţilor voştri. Numai femeia poate să facă asta.
Bărbatul nu poate să salveze alt bărbat, numai femeia e capabilă so facă.”
”Nu încercaţi să vă supuneţi unul pe altul. Binele vine de la Dumnezeu, nu vine nici de la femeie, nici de la bărbat. Fiecare trebuie să stea la locul lui, acolo unde poate să aştepte binecuvântarea prevăzută pentru el. Nu este vorba deci să posezi lucrurile, ci să le înţelegi bine. După înţelegerea nouă, trebuie să cunoaşteţi lucrurile următoare: bărbatul îl poate iubi pe Dumnezeu doar prin femeie, femeia îl poate iubi pe Dumnezeu doar prin bărbat, mama îl poate iubi pe Dumnezeu doar prin copil şi copilul îl poate iubi pe Dumnezeu doar prin mamă; maestrul îl poate iubi pe Dumnezeu doar prin discipoli şi aceştia îl pot iubi pe Dumnezeu doar prin maeştri. Acestea sunt relaţii şi legi pe care nimeni nu le poate schimba.
”Există o forţă mai mare decât cea a unui bărbat, şi aceasta este forţa purităţii. Indiferent de cât de corupt este un bărbat, el se va înclina întotdeauna în faţa purităţii unei femei.”
”Dacă o femeie vrea să aibă un copil, trebuie să se întrebe dacă va fi în stare să înalţe sufletul copilului şi pe al ei. Dacă poate so facă, poate deveni mamă; altfel, ar fi mai bine pentru ea să nu păşească pe calea maternităţii. Când taţii şi mamele îşi vor schimba sentimentele, se va naşte o generaţie nouă cu idei drepte şi sănătoase. A te căsători şi a avea un copil înseamnă a crea cele mai bune condiţii posibile pentru ca un suflet să Se poată dezvolta. El vine de la Dumnezeu să înveţe Pe Pământ şi trebuie săl călăuziţi aşa cum se cuvine.”
”Iubirea adevărată este un model graţie căruia oamenii se ajută între ei să înveţe. Iubirea adevărată necesită o relaţie conştientă între suflete. A iubi pe cineva cu adevărat înseamnă a trăi o relaţie bună cu cealaltă persoană. Când relaţia dintre două persoane care se iubesc este armonioasă, acestea sunt vesele, gata să se sacrifice una pentru cealaltă şi să fie binefăcătoare pentru toate fiinţele.
Când găsiţi o fiinţă pe care o iubiţi şi care vă iubeşte, vaţi găsit profesorul, veţi învăţa unul de la celălalt.”
”Femeia este simbolul iubirii.
Cum să aducem pacea în lume? Cine poate s-o aducă? în zilele noastre, nicio lege nu este în stare să evite războiul şi să aducă pacea. Dacă toţi oamenii de ştiinţă sar asocia şi ar începe să utilizeze ştiinţa ca să pună capăt războiului şi să ne aducă pacea, chiar şi ei ar da greş. Vă spun: există în lume o singură forţă care poate să distrugă războiul şi să instaureze pacea.
Care este această forţă? Femeia! Dacă toate femeile s-ar uni şi ar zice: „începând de acum, nu vom mai da naştere la niciun criminal!”, atunci ele ar pune capăt războiului.
Dacă fiecare mamă iar zice fiului ei: „Dacă-ţi ucizi fratele, te voi renega, n-ai să mai fii fiul meu!”, atunci războiul ar lua sfârşit.”
”A fi mamă sau tată sunt cele două sarcini cele mai sfinte pe care Dumnezeu lea încredinţat omului. Astăzi, societatea îi lipseşte pe mamă şi pe tată de sarcina pe care trebuie s-o îndeplinească şi le zice: „Lăsaţi profesorii să educe copiii”. Profesorii pot să dăruiască doar în funcţie de ce au primit de la mama şi tatăl lor în materie de aspiraţii sublime şi idealuri luminoase în sufletul lor. Într-un sol fertil se poate semăna şi se obţin întotdeauna rezultate bune.”
”Niciun copil a cărui mamă este nemulţumită şi exprimă acest lucru nu poate să devină un om mare. Oamenii mari sunt concepuţi în momentul în care mama este plină de iubire, de idei luminoase şi sentimente nobile. În timpul sarcinii, mama a dus o viaţă curată şi sănătoasă. În acest răstimp, tatăl a fost plin de lumină şi iubire. Dacă copilul este fată, înseamnă că mama a investit mai mult decât tatăl. Acesta din urmă foloseşte dobânzile capitalului mamei. Tatăl se bucură ca i s-a născut o fată, va avea astfel pe cine să iubească. Fiica îşi iubeşte tatăl şi fiul, mama. Dacă, într-o familie, se naşte un băiat, tatăl şi-a investit capitalul şi mama îl foloseşte. Fiul îşi iubeşte mama.”
”În consecinţă, ca o fată să se poată naşte într-o casă, mama trebuie să fie iubitoare, iar tatăl trebuie să fie inteligent pentru ca în locuinţa lui să se nască un băiat. Dacă înţelepciunea domină într-o casă, se va naşte un băiat, dacă domină iubirea, se va naşte o fată. Aceasta demonstrează că toţi copiii se nasc conform anumitor legi.”
”Copiii din omenirea nouă se vor distinge prin puritate şi sfinţenie.Cu cât am cântat mai cu iubire pentru un fruct, cu atât devine el mai dulce şi mai suculent. Aceeaşi lege este valabilă şi la om. Un om hrănit cu muzică şi cântece va avea o inteligenţă luminoasă şi o inimă mare. Se va bucura de toate. Indiferent unde îşi va opri privirea, va vedea întotdeauna latura bună a lucrurilor şi a situaţiilor.”
”De aceea, viaţa intelectuală a femeii însărcinate n-ar trebui să fie neglijată. Literatura cea mai bună ar trebui să fie hrana minţii sale. Viaţa sfinţilor, a sufletelor mari ar trebui să fie subiectul gândurilor sale. Poezia pe care o va citi va fi frumoasă şi sublimă, va asculta muzică şi cântece splendide; acele momente îi vor înfrumuseţa rutina vieţii. Calmul şi liniştea îi sunt indispensabile femeii şi mamei, dar şi naturii care, în acest răstimp preţios, face un mare efort de creaţie, crearea unei fiinţe omeneşti. Dacă doriţi ca fructul pomului să fie bun, creaţi condiţii propice şi lăsaţi natura să facă restul. Acelaşi lucru este valabil şi pentru crearea unei fiinţe omeneşti. O persoană bună şi inteligentă concepe în condiţii speciale”
”Primul sfert, primii 7 ani din viaţă: dezvoltarea corpului fizic.
Al doilea sfert, de la 7 la 14 ani: dezvoltarea corpului astral.
Al treilea sfert, de la 14 la 21 de ani: dezvoltarea creierului.
Al patrulea sfert, de la 21 la 28 de ani: dezvoltarea corpului cauzal.
Apoi, acelaşi proces se repetă şi energiile din fiinţa omenească se transformă la fiecare 7 ani. Aceşti 7 ani au şi subdiviziuni.”
”Fiinţa omenească vine pe lume fără credinţă şi de aceea mama trebuie să-i dea laptele ei, care e viu, ca so înveţe să aibă credinţă. Copilul îi zice mamei: »Am venit la tine fără nicio credinţă ca să-mi aduci la cunoştinţă propriaţi credinţă şi să mă înveţi să am credinţa mea”.
”Dacă am înţelege mai bine importanţa preparării bucatelor, a nutriţiei şi a hranei, am folosi toate aceste cunoştinţe la educarea copilului. Fiecare mamă trebuie să le aibă în vedere la educarea copilului. Până la şapte ani, ar trebui să-i pregătească singură mâncarea. Până la vârsta de şapte ani, copilul trebuie să mănânce doar alimente preparate de mama lui.”
”Până la vârsta de maximum trei ani, mama îşi poate alăpta copilul, dar, din al patrulea an, va trebui ca el să-şi mestece singur mâncarea. Cum e hrana, aşa e şi omul. Hrana determină valoarea individului. Laptele pe care îl suge copilul îi determină calităţile. Copilul care este hrănit cu lapte matern va semăna cu mama lui. Prin „lapte matern” înţeleg laptele care conţine în el calităţile iubirii.
Dacă mama este neliniştită, dacă îşi face griji şi se înfurie de câteva ori pe zi când îşi alăptează copilul, îl va otrăvi cu laptele ei.
Laptele de capră este mai puţin periculos pentru copii şi mai sănătos.
Odată ce a adus pe lume copilul, femeia care a devenit mamă va trebui săşi alăpteze bebeluşul cu propriul lapte şi să ducă în acea perioadă o viaţă foarte curată, fără să permită vreunui gând negativ săi apară în minte, şi va avea grijă ca nimic să nu-i tulbure pacea sufletească.
Terciurile pe care mamele le dau astăzi bebeluşilor nu pot să înlocuiască niciodată, pentru copil, ce conţine laptele matern. Acesta are în compoziţie elemente preţioase şi forţe inteligente pe care nu le veţi găsi nicăieri în altă parte, în niciun alt lapte.”
”Numai mama poate să-şi sărute copilul şi nimeni altcineva, deoarece între mamă şi copil există o legătură foarte strânsă. Dacă mama ştie în ce fel să-şi sărute bebeluşul, poate să facă din el un geniu. Ea trebuie să ştie unde să-l sărute prima dată pe bebeluş. Fiecare sărutare dată de mamă îi transmite copilului o forţă vitală. Viaţa copilului depinde de sărutările pe care lea primit de la mama lui. Cu cât sărutările date copilului de mamă sunt mai multe, cu atât este mai mare cantitatea de viaţă pe care i-o dă. După părerea mea, nicio altă persoană nu trebuie să sărute copilul, sau să se facă asta foarte rar. De sărutările materne va depinde calitatea vieţii introduse în copil. Sărutarea nu este ceva inutil.”
”După naşterea copilului, legătura intimă dintre mamă şi copil continuă să existe, dar în alt fel. Copilul care n-a fost dus în braţe de mama lui şi n-a fost alăptat a pierdut ceva foarte preţios. Există o legătură între dublurile eterice ale mamei şi copilului. De aceea, copilul nu trebuie să trăiască departe de mama lui până la vârsta de paisprezece ani. Îmbrăţişările, mai ales ale mamei, sunt de o importanţă esenţială pentru sănătatea fizică şi psihică a copilului.”
”Copiii care au venit pe lume fără iubire şi nu sunt iubiţi în copilărie suferă frecvent de boli şi mor mai repede decât cei care trăiesc înconjuraţi de iubire. Când părinţii trăiesc în iubire şi bună înţelegere, copiii lor evită bolile.
Când copiii sunt bolnavi, e bine să le faceţi masaje pe os în spatele urechilor, pentru că acolo se găseşte centrul vieţii. Acest masaj face organismul mai suplu şi mai rezistent. Nui permiteţi să vă atingă în acel loc cuiva care nu este binevoitor.”
”Cât timp copilul e mic, mama îi spune multe lucruri şi chiar îl bate la fund. Nu, să nu faci asta, mamă! Nul bate la fund, ci atingei cu tandreţe capul zicândui: „Fie ca gândurile divine să pătrundă în mintea ta, ca să poţi aduce lumină celorlalţi şi să-ţi ajuţi fraţii care sunt mai slabi decât tine”. Pune mâna pe capul copilului tău şi spunei: „Fie ca sentimentele nobile şi sublime să-ţi pătrundă în suflet”.
”Dacă aveţi un copil neascultător, faceţi o experienţă cu el aplicând metoda iubirii. Iubiţil şi nu vă gândiţi niciodată la defectele lui. Imaginaţi-vă că acest copil e bun şi raţional, şi veţi vedea că se va corecta.”
”O metodă bună pentru educarea copiilor constă în a vorbi mental subconştientului (inconştientului) lor seara, când sunt pe cale să adoarmă.”
”Oricât ar fi de mic, un copil poate să fie un suflet foarte evoluat. Mulţi copii sunt mai inteligenţi decât institutorii lor. Mulţi copii înţeleg mai bine decât părinţii legea sugestiei şi legea transformării energiilor. Unele persoane cred că copiii sunt stupizi şi naivi. Nu, deloc! Când îi spuneţi ceva unui copil, acesta vă înţelege şi-şi dă imediat seama dacă spuneţi sau nu adevărul. Nicio fiinţă nu e mai perspicace decât un copil. Copiii pot să vadă chiar şi prin ziduri.
Ţineţi cont întotdeauna de următoarea regulă: Nu se poate aplica cu succes o regulă la aproapele nostru decât dacă o aplicăm la noi înşine. Îi spui unui copil că trebuie să fie raţional şi docil, dar, dacă nu eşti tu însuţi aşa, rezultatul va fi nul. Îi vorbeşti unui copil despre gândirea înţeleaptă şi de bunsimţ, în timp ce tu nu dai nicio dovadă în această privinţă, făcând reflecţii absurde.
Cum să împărtăşeşti cu aproapele tău o idee pe care n-o înţelegi deloc tu însuţi?
Îndrăzneşti să-i vorbeşti unui copil despre adevăr fără să ai nicio idee despre ce înseamnă acesta în esenţa lui. Copiii care trăiesc în lume în prezent sunt mai inteligenţi şi mai raţionali decât cei din trecut. Copiii din generaţia viitoare vor avea o conştiinţă mai bună şi o inteligenţă mai evoluată decât copiii din epoca noastră.”
”Care este sarcina femeilor? Să se înalţe întâi ele însele şi apoi să-l înalţe pe bărbat. Femeia bună şi demnă reprezintă un ideal pentru bărbat. Ea îi inspiră impulsurile cele mai sublime, îl obligă să gândească şi, în acelaşi timp, îi aduce pacea şi liniştea sufletească. Astăzi apare femeia care va ridica omenirea. Până acum, femeia evoluase în scopul dezvoltării calităţilor precum tandreţea şi blândeţea. Din acest motiv, natura ia încredinţat sarcina de a deveni mamă, de a naşte copii şi de ai creşte. În acest fel, ea se înnobilează prin suferinţe.
Viitorul îi aparţine femeii: ea îl va educa pe bărbat. Ea a creat dezordinea în care se află lumea astăzi. Bărbatul luptă, dar o face întotdeauna pentru o femeie. Femeia trebuie să aibă o singură idee fundamentală: să aplice legea Iubirii.”
”E imposibil să vii pe Pământ şi să nu iubeşti pe nimeni.”
 va salva lumea){kind=link}
No comment