Dragă F,
În ultimile luni mi-a apărut o dorință subconștientă de a intra în contact cu tine, sub orice formă posibilă.
Mă gândeam la un moment dat să vin în vizită ca să-ți pot da o mână de ajutor prin diferite terapii sau doar o ureche unde să-ți descarci sufletul. Arta ascultării este un remediu incredibil de bun și încearcă, pe cât posibil, să ai oameni aproape cărora să le spui ce ai pe suflet.
Se spune că soarta ne-o alegem dar destinul rămâne același. Iar destinul nostru este să iubim necondiționat. Practic acesta este și scopul nostru în viață. Să iubim. Putem să mergem către iubire de bunăvoie sau condiționați prin suferință dar mai devreme sau mai târziu tot acolo ajungem.
Dumnezeu te lasă să alegi dar când ai luat-o pe un drum greșit, când te-ai dezechilibrat, el trebuie să te aducă înapoi la iubire.
Pe copilul pe care-l iubești, cu adevărat, încerci mereu să-l povățuiesti și să l ajuți atunci când greșește. Chiar dacă câteodată ești mai dur cu el știi că e pentru binele lui, știi că altfel n-ar înțelege. Așa face și Dumnezeu cu noi.
Cu cât ne iubește mai mult cu atât trebuie să ne mustre mai mult pentru a nu ne pierde pe drum în mocirla care ne înconjoară.
Noi ne revoltăm la început, când apar neplăcerile, pentru că ego-ul nostru se simte rănit și nu vede binele pe care-l primește.
Totul este spre binele nostru pentru că nimeni nu ne vrea răul ci doar să ajungem înapoi la valorile inițiale.
Să ne întoarcem la iubire.
Să conștientizăm ce frumoasă e viața.
Să ne bucurăm de fiecare moment alături de cei dragi.
Să înțelegem c am venit aici pentru a ne hrăni sufletul, pentru a deveni mai buni.
Să fim recunoscători pentru ce avem.
Să vedem frumusețea din fiecare om din jurul nostru și să i acceptăm așa cum sunt.
Oamenii cei mai apropiați ne vor provoca întotdeauna cele mai mari suferințe dar asta din cauza atașamentului nostru, nesănătos, față de ei.
Omul care-ți provoacă cea mai mare durere este de fapt cel mai bun medicament. El scoate din tine toate acele lucruri care nu sunt încă rezolvare, scoate tot, până rămâi doar iubire necondiționată.
Putem să ne împotrivim o vreme, sa ne revoltăm dar tot acolo ajungem. Noi nu ne întoarcem ”fața către Dumnezeu” decât când avem probleme și atunci ele trebuie să vină.
Când zic "fața către Dumnezeu" nu mă refer la a merge toată ziua la biserică, la a sta în genunchi și a te ruga la un bătrân îmbrăcat în alb, din cer.
"Fața către Dumnezeu " înseamnă să te porți smerit, cu recunoștință pentru ce ai, să ajuți oamenii din jurul tău fără să vrei nimic înapoi, să te sacrifici pentru binele celuilalt, să iubești oamenii, să ți limitezi nevoile și pornirile materiale și să faci lucruri benefice sufletului.
Noi când plecăm din această lume nu luăm nimic. Așa cum am venit, goi și fără nicio proprietate, la fel ne întoarcem. Singurele lucruri pe care le ducem cu noi sunt faptele pe care le am făcut, bune sau mai puțin bune.
E important să fii mereu acolo unde e nevoie de tine, unde te trimite Dumnezeu, nu acolo unde vrea ego-ul tău să meargă.
Rolul pe care îl primim de la Dumnezeu s ar putea sa nu ne placa mereu, sa nu fie exact ce am sperat noi dar trebuie sa l jucăm cât putem de bine.
Noi primim energie atunci când facem lucruri pentru ceilalți, când ajutăm și facem fapte bune, când cedăm "eu" pentru cel de lângă.
Și mereu o să apară oportunități când ceilalți ne vor cere ajutorul trebuie doar să fim atenți la mesajele care vin de la Dumnezeu.
Toți oamenii sunt Dumnezeu sub o altă formă, care vine să ne învețe ceva.
Cartea pe care ți-am trimis-o a ajutat foarte mulți oameni să treacă cu bine, cu înțelegere, peste momentele dificile din viață.
După ce o citești, vezi și simți lumea cu alți ochi.
Sufletul nostru în fiecare noapte își aduce aminte de misiunea pentru care a venit, de ce trebuie să îndure atâtea lucruri.
Iar dimineața e frumoasă și plină de energie pozitivă pentru că știm că totul o să fie bine.
Te iubim și îți transmitem toate gândurile noastre bune.
No comment