Lucrare de licență – Tehnician nutriționist- Masterclass aprilie 2019
ARGUMENT …. pag. 4-6
CAPITOLUL I – Factorii care declanșează apariția constipației …..pag. 6-9
CAPITOLUL II – Nutriție și dietetică în tratarea constipației…..pag. 10-13
CAPITOLUL III – Studiu de caz …..pag. 14-31
CONCLUZII …..pag. 32
BIBLIOGRAFIE…..pag. 33
ARGUMENT
De ce o alimentație incorectă este principala cauză a problemelor noastre ?
Cum putem să ne schimbăm viața și sănătatea doar schimbându-ne regimul alimentar ?
În momentul de față, alimentația greșită este factorul numărul 1 de boli și de deces în întreaga lume iar majoritatea acestora se pot preveni printr-o nutriție corectă.
Omenirea a ajuns în această situație deoarece nu există o educație nutrițională, la nivel general, iar cei care ar trebui să ne ajute, specialiștii, nu sunt atât de bine pregătiți în acest domeniu.
Nutriția, la cât de valoroasă este pentru sănătatea omului, ar trebui să fie unul dintre principalele domenii de studiu pentru orice terapeut sau cadru medical.
Ca și în celelalte domenii, nu se pune accent pe prevenție, pe o continuă verificare și informare a oamenilor în legătură cu starea lor de sănătate.
În general , nu se ia nicio măsură pentru sănătate decât în momentul când apare o problemă, o durere iar atunci se apelează la o pastilă sau la un remediu care tratează efectul dar nu cauza. Aceasta fiind stilul de viață nesănătos adoptat zi de zi.
Conform studiilor factorii care ne influențează starea de sănătate sunt : 11% sistemul medical, 19% ambientul , 27% moștenirea genetică și 43% stilul de viață deci practic, în mare măsură noi suntem responsabili și putem în orice clipă să ne modificăm viața. Puterea este în mâinile noastre, ceea ce punem în farfurie devenind otravă sau medicament în funcție de alegerile făcute.
Responsabilitatea noastră este cu atât mai mare cu cât avem copii sau lucrăm cu copiii deoarece aceștia ne vor lua drept exemplu și practic alimentația lor și implicit sănătatea le va fi influențată de alegerile făcute de noi.
Ca viitori nutriționiști avem responsabilitatea de a promova un stil de viață sănătos dar nu numai din punct de vedere teoretic ci prin practicarea unei nutriții corecte.
Oamenii fac în primul rând ceea ce văd la ceilalți iar dacă noi suntem sănătoși, veseli și plini de energie automat ei își vor dori aceste lucruri și vor adopta stilul nostru alimentar.
Din punctul meu de vedere un nutriționist are obligativitatea de a promova un stil de viață sănătos ori de câte ori are ocazia și a încerca să fie un exemplu pentru cei din jur.
Este foarte important de înțeles că echilibru, din toate punctele de vedere, este ceea ce trebuie promovat întotdeauna.
Deoarece trăim într-o societate în care n-ai de unde să știi ce aliment este 100% sănătos , cel mai indicat este să căutam mereu variația și evitarea mâncărurilor pe care le cunoaștem ca fiind dăunătoare organismului nostru.
Excesele sunt cele care ne afectează cel mai mult și chiar și cel mai benefic aliment de pe pământ , consumat într-o cantitate nepotrivită, poate să ne facă foarte mult rău.
Echilibrul alimentar ne păstrează o stare de sănătate optimă, inclusi o stare psihică mult mai bună, și vom reuși mult mai ușor să făcem față tuturor șocurilor emoționale care vor apărea în viața noastră.
Ca specialiști în nutriție datoria noastră este de a-i educa pe ceilalți și în special pe copii care sunt mult mai ușor de modelat deoarece nu vin deja cu un bagaj informațional, cu tabieturi sau alte obiceiuri greșite formate de-alungul anilor.
Copilul are nevoie de o educație nutrițională încă de foarte mic pentru că tot ceea ce faci, mănânci și gândești în copilărie vei repeta și căuta la maturitate.
Toate concernele internaționale se bazează pe promovarea produselor pentru copii și atragerea acestora, cât mai devreme, deoarece dacă un obicei este repetat atunci când ești mic și fericit el va rămâne mult mai bine înrădăcinat în ființa ta.
Companiile de fast-food și cele alimentare se folosesc de alăturarea personajelor din desene de mâncarea încercând să manipuleze copiii prin asocierea sentimentului de bine, de fericire cu cel de mâncare.
Prin aceast artificiul omul ajuns la maturitate și care în copilărie, în momentele de fericire alături de părinți și prieteni, a consumat anumite produse, în special dulciuri, va căuta aceste produse mereu crezând că așa își va umple golul apărut în viața sa datorat problemelor sale.
Acest lucru se poate observa, în viața de zi cu zi, la toți cei din jurul nostru , care într-un moment de stres, de tristețe sau oricare altă stare emoțională negativă, apelează la mâncare pentru a trece mai ușor peste acea situație.
Omul, în viitor , trebuie să încerce să mănânce mai mult cu creierul și mai puțin cu simțurile și dorințele de moment care sunt foarte ușor de influențat în funcție de starea psihică.
În momentul de față există atâta informație și atâți oameni buni dispuși să ajute încât eu sunt de părere că situația generală, din punct de vedere alimentar, se va schimba în bine.
Sistemul actual de sănătate, bazat mai mult pe tratament, medicamentos, și mai puțin pe prevenție și stil de viață sănătos, ne-a adus pe primele locuri în Europa la majoritatea afecțiunilor.
Schimbarea în bine stă în mâinile fiecăruia dintre noi și este responsabilitatea noastră să facem tot ceea ce ne stă în putință să facem bine tuturor oamenilor din jurul nostru.
Am încredere că noi, viitori nutriționiști, vom aduce o schimbare majoră în starea de sănătate a tuturor românilor.
CAPITOLUL I – Factorii care declanșează apariția constipației
Constipația este una dintre principalele afecțiuni cu care se confruntă majoritatea oamenilor, în societatea actuală, și este responsabilă, în mare măsură, pentru declanșarea bolilor și afecțiunilor în corpul nostru.
Un om constipat n-are cum să fie un om sănătos și automat, mai devreme sau mai târziu, prezența toxinelor , în corp, pe o perioadă mai lungă de timp va duce la dezvoltarea unei probleme de sănătate.
Constipația este , în acest moment, cea mai comună afecțiune gastro-intestinală afectând zeci de milioane de oameni la nivel global.
Cauzele apariției constipației sunt foarte variate plecând de la un stil de viață sedentar sau repaus îndelungat la pat, un regim alimentar sărac în fibre sau un aport mic de lichide, o perioadă stresantă sau o alimentație neregulată.
Alți factori pentru retenția conținutului intestinal în colon și rect poate fi : consumarea unor medicamente, ( de regulă medicamentele împotriva durerilor provoacă constipație, antiacidele pe baza de hidroxid de aluminiu, medicamentele antihipertensive); stenoza intestinală cicatriceală sau tumorală; alimentație în care se face exces de carne, brânzeturi și făinoase ( combinarea proteinelor cu carbohidrați duce la o digestie foarte lentă, brânza este cel mai pro-constipant aliment); consumarea de narcotice ( codeină și morfină) și suplimentele de fier ; tulburări ale sistemului nervos din peretele intestinal; o alimentație săracă în resturi nedigerabile ceea ce duce la lipsa excitației peretelui instestinal.
Constipația poate apărea și în epuizării nervoase care se datorează epuizării glandelor suprarenale. Este foarte importantă, și de cele mai multe ori neobservată, relația dintre glandele suprarenale și epuizarea sistemului nervos (care provoacă constipație) și producerea de steroizi ca răspuns la inflamație.
Chiar și o alimentație bogată în fructe dulci hibride poate duce la constipație, mai ales dacă individul nu este foarte activ. Deoarece excesul de zahăr se scurge în urină, din cauza lipsei de activitate zahărul nu este imediat utlizat și poate apărea urinarea excesivă.
Excesul de urinare duce la deshidratare și la o supradoză de potasiu în urma cărora apare constipația. Acest proces este accelerat dacă alimentația conține nuci și lipsesc verdețurile , deoarece nucile sunt mai greu digerabile și încetinesc sistemul digestiv.
Dacă acest proces continuă pe o perioadă mai lungă, din cauza forțării organismului de a scoate prin urină excesul de zahăr , este posibilă apariția unui diabet juvenil.
Prea mult zahăr în sânge duce la eliberare de minerale alcaline, cum ar fi calciul, din oase și țesuturi , pentru a tampona efectele acide ale zahărului. Aceste minerale se pierd și prin urină deci pe lângă constipație , stimularea excesivă a corpului prin zahăr duce și la eliminarea mineralelor din corp, pe termen lung ceea ce agravează foarte multe afecțiuni, neajutând la tratarea constipației.
Chiar și tratamentele naturiste pe bază de plante medicinale pot duce la constipație dacă sunt folosite pe termen lung deoarece conțin pulbere de ardei iute sau alte plante cu efect stimulator, dar care induc dependeță și pot provoca un grav disconfort abdominal. Organismul devine dependent de aceste remedii natuiste iar la sfârșitul tratamentului ele ajungând să aibă efectul opus folosirii lor adică ducând la constipație.
Oamenii nu realizează că deși au scaun zilnic ei pot fi constipați deoarece ceea ce elimină acum se poate să fi mâncat săptămâna trecută de aceea trebuie făcută o măsurare a timpului de traversare a alimentelor de la un capăt la celălalt al organismulu.
Cea mai simplă și eficientă metodă este prin înghițirea unor boabe de porumb la o anumită oră iar apoi urmărirea timpului de evacuare a acestora.
Constipația este principala cauză și printre primele simptome care apar în foarte multe afecțiuni ca cancerul de colon , hernie hiatală, vene varicoase, hemoroizi, diabet, hipotiroidism, fisuri anale, migrene, insomnii, erupții cutanate, boala Hirschprung, neuropatii, sindromul coadă de cal etc.
Doctorul Călin Mărginean afirma, într-una dintre lucrările sale, că 90% dintre persoanele care au sau vor avea cancer au fost sau sunt în acest moment constipate.
Doctorul James Parkinson în descrierea originală a bolii care-i poartă numele a afirmat că constipația este unul dintre factorii principali și care apare cu mulți ani înainte de manifestarea afecțiunii propriu-zise, adică a bolii Parkinson.
Studiile făcute atunci au arătat că probabilitatea de a dezvolta această maladie se poate face prin observarea numărului de scaune zilnice. Bărbații cu mai puțin de un scaun zilnic au probabilitatea de patru ori mai mare de a dezvolta această afecțiune în următorii ani.
Constipația contribuie și mai mult la dezvoltarea și apariția bolii Parkinson deoarece aceasta a fost asociată consumul excesiv de poluanți alimentari iar cu cât fecalele rămân mai mult în intestin cu atât mai multe substanțe chimice neurotoxice, din dietă, vor fi absorbite de organism.
Constipația este considerată o afecțiune cauzată de lipsa de nutrienți adică de fibre și cum acestea se găsesc numai în plante cu cât consumi mai multe cu atât probabilitatea de a suferi de constipație este mai mică.
La fel cum poți să faci scorbut din cauza lipsei de vitamina C și constipația poate apărea din cauza lipsei de fibre.
Un studiu efectuat pe câteva sute de omnivori, vegetarieni și vegani a dovedit că cei care consumau doar alimente de origine vegetală aveau de 3 ori mai multe șanse de a avea scaun zilnic.
Alimentația vegetariană, bogată în fibre, are un efect anticonstipant, datorită aborbției digestive de 40-60%, având calitatea restului intestinal mare, umed și neiritant.
Teoretic noi ar trebui să avem scaun după fiecare masă dar pentru o stare de sănăte bună se recomandă măcar 2 scaune/zi de consistență moale și semnificative cantitativ.
Dieta vegană conține destule fibre celulozice care să îndepărteze, să spele, toxinele din intestinul gros. Aceleași fibre celulozice determină și o absorbție lentă și persistentă a alimentelor din intestinul subțire, un nivel glicemic crescut lent și menținut aproape constant pe parcursul a numeroase ore de după masă.
În alimentația vegană întâlnim un timp mic de evacuare a colonului și a substanțelor toxice din acesta iar corpul utilizează o cantitate mai mică de energie ca să le absoarbă din intestinul subțire.
În consumul alimentelor vegetale predomină fermentația colonică și nu putrefacția, ca în cazul consumului alimentelor de origine animală.
Produsele lactate stimulează producerea excesivă de mucozități și duc la constipație.
Ceaiul și cafeaua sunt considerate alimente cu efect laxativ dar pentru unele persoane ele favorizează apariția constipației deoarece irită și stimulează ficatul, tractul gastrointestinal, sistemul endocrin, inima și rinichii.
Există foarte multe persoane care în căutarea vindecării prin diferite metode folosesc cafeaua pentru clisme. Acest lucru nu este recomandat deoarece ele excită activitatea intestinală și hepatică provocând, în cele din urmă, iritație și constipație severă.
În constipația cronică , dacă persoana nu are scaun pe parcursul mai multor zile, este recomandată irigarea intestinului gros, clismă, și restabilirea florei intestinale.
Constipația poate să fie determinată , în foarte multe cazuri , și datorită stării psihice a omului. Ea apare în interiorul intestinului atunci când mișcările musculare , care ajută la eliminare, au fost încetinite, ceea ce provoacă o acumulare de deșeuri toxice. Aceste deșeuri pot fi manifesătri fizice ale anumitor stări emoționale negative ca furie, gelozie, sau stres.
Studiile făcute pe un eșantion de câteva mii de oameni au arătat că o dietă săracă în fibre indică o nevoie de control foarte mare asupra evenimentelor din viață, adică o persoană cu un caracter nesigur și care are nevoie de aprobarea celorlați.
Momentele care favorizează constipația pot apărea și atunci când se trece printr-o situație financiară mai dificilă, când există relații conflictuale sau urmează să se plece într-o călătorie.
În cartea ” Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor. Cauzele subtile ale îmbolnăvirilor.” Jacques Martel sugerează că la un copil reținerea scaunului înseamnă o anumită reținere sau putere, când acesta se limitează de a fi el însuși, când nu se simte liber și plin de energie, când există o anumită jenă și reținere în exprimarea sentimentelor cât și culpabilitate.
Persoana constipată este un om care se agață permanent de vechile idei și obiceiuri, de obiectele personale sau poate chiar încearcă să rețină o persoană.
La acești oameni se observă o frică de necunoscut, se simt neputincioși în anumite situații și acest lucru îi face să fie constipați deoarece le este teamă de că vor fi judecați și criticați. Ei trăiesc sub presiune, se simt strâmtorați în anumite momente și din această cauză sunt crispați având mereu și tendința de a face provizii , din frica de a nu avea lipsuri pe plan material.
De aceea în orice tratament pentru efecte maxime trebuie tratată și partea psihică, încărcătura emoțională care a favorizat apariția bolii.
Capitolul II – Nutriție și dietetică în tratarea constipației
În tratarea constipației se va începe cu verificarea și optimizarea principalelor cauze care au condus organismul la dezvoltarea acestei afecțiuni.
Recomandările se vor face atât la nivel alimentar, fizic cât și psihic deoarece toți acești factori determină starea de sănătatea a unui om.
Deshidratarea trebuie să fie printre primii factori de luat în considerare când se începe un tratament corect.
Pentru prevenția apariției constipației este recomandat consumul a minim 30-40 ml de apă pe kg/corp deoarece aportul insuficient de lichide este o cauză important în dezvoltarea și menținerea acestei afecțiuni.
Un copil de 5 ani și 21 kg ar trebui să consume între 600 – 800 ml de apă pe zi minim dar avănd în vedere că organismul unui om este format într-o foarte mare măsură din apă ( aproximativ 65% – cantitatea ce mai mare se găsește în neuron peste 90% apă, 65-75% muşchiul scheletic şi cel al inimii, pentru ca la polul opus să se situeze osul cu 25-30% apă, dentina cu 1% şi smalţul dentar cu 0,2% ) cantitatea optimă de lichide ar trebui să fie mai mare fiind formată din apă, sucuri din fructe sau legume, fructe, supe, ceaiuri.
Pentru a evita apariția unor efecte secundare ( diaree, dureri de cap , dureri renale, urinat des) creșterea aportului de apă în organism se va face lent iar pentru adaptarea organismului la un consum normal de lichide vor fi necesare aproximativ 2-4 săptămâni.
Creșterea aportului de fibre este un alt pas important în tratarea și prevenirea constipației. Sunt recomandate atât fibrele solubire cât și cele insolubile.
Fibrele solubile, care contribuile la scăderea colesterolului din sânge și la controlarea glicemiei se pot lua din mere, morcovi, fasole uscată, portocale.
Fibrele insolubile se găsesc în cereale integrale, legume și fructe cu coajă, semințe și tărâțe.
Trebuie avut grijă ca consumul de fibre din cereale să fie însoțit și de un consum mai ridicat de apă deoarece fibrele provenite din cereale integrale absorb apa din intestine și stomac.
Mișcarea fizică este un alt factor important în tratarea constipației. Se recomandă gimnastica medicală ( se trage genunchiul drept spre piept, cu ambele mâini timp de un minut ,apoi cel drept, apoi ambii) , mersul pe jos (de preferat 30 de minute după masă și minim o oră pe zi) și masajul abdominal de la dreapta la stânga cât și reflexoterapia (mai ales în tălpi) pentru aproximativ 15 minute.
Programul de masă trebuie să fie regulat , cu mese luate la ore fixe iar de mare eficiență este respectarea unei ore zilnice de defecare.
O altă metodă eficientă de tratare și prevenție a constipației este consumul de 1-2 pahare de apă caldă , dimineața pe stomacul gol , deoarece în acest mod stomacul se va dilata iar intestinul va fi stimulat.
Consumul de lactate trebuie redus, brânza fiind cel mai constipator aliment.
Aportul de fier trebuie și el micșorat deoarece este una dintre cauzele apariției constipației.
Consumul de miere, ulei de cimbru ( reglează digestia, elimină balonarea) și aloe au avut efecte foarte bune în ameliorare constipației.
Pentru copii rezultate foarte bune s-au obținut cu ceaiul de pedicuță consumat dimineața pe stomacul gol.
Zeama de varză se poate folosi în cazul constipațiilor severe dar cu grijă pentru că este un probiotic laxativ puternic care poate da peste cap organismul dacă se folosit pe o perioadă prea mare de timp.
O combinație eficientă în constipație dar și în foarte multe afecțiuni o reprezintă sucul de morcov împreună cu sfecla roșie și cu castravete.
Pe lângă o alimentație cât mai variată, pentru o stare de sănătate cât mai bună trebuiesc introduse și anumite superalimentele.
Unul dintre cele mai bune superalimente este polenul crud deoarece este cel mai complet și complex produs oferit de natură conținând aminoacizi esențiali, vitamine, minerale, uleiuri volatile, lecitină și alte substanțe cu efect terapeutic.
Pentru copii acesta este foarte bun oferind pe lângă energie și o mai mare poftă de mâncare.
Semințele de chia trebuiesc și ele introduse aproape zilnic în alimentație datorită propietăților excelente pe care le au. Conțin de cinci ori mai mult calciu decât laptele, de trei ori mai mult fier decât spanacul, de două ori mai mult potasiu decât bananele, mai multe grăsimi omega 3 și omega 6 decât semințele de in și de trei ori mai mulți antioxidanți decât afinele.
Pudra de roșcove este o sursă importantă de antioxidanți, foarte bogat în calciu fiind și antialergizant iar în combinație cu scorțișoara aduce beneficii enorme asupra sănătății. Raportul dintre calciu și fosfor din compoziția ei este ideal pentru absorbția completă a calciului peste 1,7. Pudra de roșcove conține mult calciu (348 mg%) și puțin fosfor (79 mg%) Are un gust dulceag și poate înlocui cu succes cacaoa.
Avocado este unu dintre cele mai complexe și sănătoase alimente conținând grăsimi naturale benefice, inclusiv acizii grași omega 3 și omega 9 fiind și una dintre cele mai bune surse de vitamina E.
Afinele sunt unul dintre cele mai bune fructe de pădure, consumate zilnic măresc numărul celulelor de apărare ale organismului și reduc stresul oxidativ, au un indice glicemic(25) și puține calorii 60/100gr, afinele crude au și 6552/100gr de unități pe scara ORAC),
Semințele de in și tărâțele sunt ideale în tratarea constipație deoarece conțin mucilagiu (protector al mucoaselor) care este eliberat la contactul semințelor cu apa, lichidul îngroșându-se și devenid vâscos. Ele mai conțin și fitoestrogeni(ajută în caz de cancer la colon), trigliceride, vitaminele F, E, D , minerale, enzime, glicozide, pectine, antispastice, acid alfalinolenic.
Nu trebuie depășită doza de o linguriță semințe de in pe zi pentru că pot provoca diaree, alergie sau obstrucție intestinală.
Uleiul din semințe de in este și el foarte bun în constipație deoarece conține acizi grași nesaturați omega 3 care au un puternic efect antiinflamator.
Migdalele ajută și ele în constipație datorită cantități optime de magneziu și calciu pe care le conțin iar studiile au dovedit că prin consumarea de 5-10 migdale pe zi se poate menține o stare de sănătate optimă o perioadă mult mai mare de timp.
Condimente ca oregano, cuișoare, măghiran, scorțișoară, busuioc, turmeric (cel mai bun antiinflamator antitumoaral cu rezultate bune în afecțiuni ale pancreasului și colonului ) ajută în tratarea constipației.
Capitolul III – Studiul de caz
Pacientul ales este un copil de 5 de ani și 6 luni, cu o înălțime de 131 cm și 21 de kg. Activitatea fizică este ușoară spre moderată, deoarece pe parcursul studiului implică 4 ore pe săptămână de mers la fotbal și zilnic minim 2 ore de activități în aer liber . Cu ajutorul informațiilor generale pe care le-am primit deja vom încerca să determinăm starea de nutriție a subiectului pentru a putea face observații și sugestii.
Deoarece indicele de masă corporală (IMC) nu se poate calcula corect decât după vârsta de 8 ani , primul factor analizat va fi consumul minim de energie al organismului.
Consumul minim de energie al organismului în stare de veghe, necesar pentru asigurarea funcțiilor vitale reprezintă metabolismul bazal.
Acesta se determină cu ajutorul ecuaţiei Harris-Benedict :
MB= 66 + (13,7xG) + (5xT) – (6,8xV)
MB = 66 + (13,7X21) + (5×131) – (6,8×5)
MB = 66 + 287.7 + 655 – 34
MB = 1042,7 kcal/24ore
Metabolismul bazal pe oră = 1387,1 / 24 = 43,44 kcal/h
Necesarul energetic(cheltuielile energetice zilnice care trebuiesc acoperite prin alimentație) include atât metabolismul bazal cât și alte cheltuieli energetice suplimentare.
Necesarul energetic se calculează după o formulă ideală în care se consideră că ziua este împărțită în 8 ore de somn, 8 ore de stare de veghe și 8 ore de activitate fizică.
Pentru o activitate fizică care implică un efort ușor spre mediu consumul ar trebui să fie de aproximativ 80 kcal/oră.
Calculul NE în funcţie de activitatea fizică/24ore :
NE/24 ore = NEsomn + NEstare de veghe + NEîn funcţie de activitatea fizică depusă
NE/24 ore = ( 8×0,9xMB ) + ( 8×1,3xMB ) + [ 8 x ( MB + nr.kcal/ora de activitate ) ]
NE/24 ore = ( 8×0,9×43,44 ) + ( 8×1,3×43,44 ) + [ 8 x ( 43,44 + 80 ) ]
NE/24 ore = 312,768 + 451,776 + 987,52 = 1752 kcal/zi
Acțiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS) reprezintă energia consumată pentru metabolizarea principiilor nutritive și reprezintă în general 10% din NE/24 ore.
NE/ total = NE/24 ore x 10% = 2200 X 1,1 = 1927 kcal/24 ore
La această vârstă nevoia energetică este între 1600 – 1800 de kcal pe zi nevoile energetice fiind de aproximativ 70-80 cal/kgc/zi.
Proteinele vor acoperi 13-14% din valoarea calorică totală, lipidele 30-35% iar glucidele 54-55%.
Pentru tratarea constipație se va avea în vedere creșterea consumului de lichide și a aportului de fibre.
Se vor introduce atât fibre solubile (mere, fasole uscată, morcovi, portocale) cât și fibre insolubile (cereale integrale, fructe și legume cu coajă, semințe și tărâțe).
Programul de masă trebuie să fie regulat cu mese luate la ore fixe deoarece alimentația neregulată poate duce la apariția constipație.
Este recomandat dimineața să se consume 1-2 pahare de apă călduță pentru a stimula intestinul și a se dilata stomacul.
În constipație consumul de zaharuri rafiante și cel de lactate trebuiesc evitate pe cât posibil.
Ziua 1
MICUL DEJUN
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Ou de gaina |
50.0 g |
71.5 |
6.5 |
5.0 |
0.5 |
2.5 |
|
Rosii cherry |
50.0 g |
10.0 |
0.6 |
0.0 |
2.0 |
0.6 |
|
Ardei rosu gras |
50.0 g |
15.5 |
0.5 |
0.0 |
3.0 |
1.0 |
|
Castraveti |
50.0 g |
6.0 |
0.3 |
0.1 |
1.1 |
0.3 |
|
Mustar |
10.0 g |
6.7 |
0.4 |
0.4 |
0.5 |
0.3 |
|
Masline verzi |
25.0 g |
36.3 |
0.3 |
3.8 |
0.9 |
0.8 |
|
Salata verde |
25.0 g |
4.3 |
0.3 |
0.1 |
0.8 |
0.5 |
|
Frunze de patrunjel |
10.0 g |
3.6 |
0.3 |
0.1 |
0.6 |
0.3 |
|
Paine crocanta de secara Wasa fibre |
50.0 g |
152.5 |
6.5 |
4.0 |
22.5 |
12.0 |
|
Suc natural de morcovi |
150.0 g |
43.5 |
1.2 |
0.0 |
8.7 |
1.2 |
|
TOTAL |
|
349.9 |
16.9 |
13.5 |
40.6 |
19.5 |
Sucul de morcovi se va consuma cu aproximativ 30 de minute înainte de masă.
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Afine |
150.0 g |
85.5 |
1.0 |
0.5 |
21.8 |
3.6 |
|
Capsuni |
150.0 g |
48.0 |
1.3 |
0.5 |
11.5 |
3.0 |
|
TOTAL |
|
133.5 |
2.3 |
1.0 |
33.3 |
6.6 |
MASA DE PRÂNZ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Broccoli fiert |
150.0 g |
52.5 |
3.6 |
0.6 |
10.8 |
4.9 |
|
Branza de capra cu ierburi LaColline |
50.0 g |
150.0 |
10.0 |
12.5 |
0.0 |
0.0 |
|
Cartof dulce |
100.0 g |
86.0 |
1.6 |
0.1 |
20.1 |
3.0 |
|
Lime verde |
20.0 ml |
6.0 |
0.1 |
0.0 |
2.1 |
0.6 |
|
Oregano uscat |
5.0 g |
15.3 |
0.6 |
0.5 |
3.2 |
2.1 |
|
Cimbru uscat |
5.0 g |
13.6 |
0.4 |
0.3 |
3.5 |
2.3 |
|
Maghiran uscat |
5.0 g |
13.6 |
0.6 |
0.4 |
3.0 |
2.0 |
|
Usturoi |
5.0 g |
6.9 |
0.3 |
0.0 |
1.3 |
0.0 |
|
Ulei de in |
5.0 g |
40.3 |
0.0 |
4.5 |
0.0 |
0.0 |
|
TOTAL |
|
384.2 |
17.2 |
18.9 |
44.0 |
14.9 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Migdale crude |
30.0 g |
192.0 |
7.2 |
16.5 |
4.0 |
3.6 |
|
Curmale proaspete |
30.0 g |
84.6 |
0.8 |
0.1 |
22.5 |
2.4 |
|
TOTAL |
|
276.6 |
8.0 |
16.6 |
26.5 |
6.0 |
CINĂ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Paine crocanta de secara Wasa fibre |
50.0 g |
152.5 |
6.5 |
4.0 |
22.5 |
12.0 |
|
Rosii cherry |
50.0 g |
10.0 |
0.6 |
0.0 |
2.0 |
0.6 |
|
Avocado |
150.0 g |
240.0 |
3.0 |
22.0 |
12.8 |
10.0 |
|
Ceapa verde |
15.0 g |
4.8 |
0.3 |
0.0 |
1.1 |
0.4 |
|
Seminte de floarea soarelui |
20.0 g |
116.4 |
3.9 |
10.0 |
4.8 |
2.2 |
|
TOTAL |
|
523.7 |
14.3 |
36.0 |
43.2 |
25.2 |
TOTAL = 1667.7 kcal proteine = 58.7 g lipide = 85.9 g carbohidrați = 187.6 g fibre = 72.6
Ziua 2
MICUL DEJUN
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Suc natural de mere |
200.0 g |
94 |
0.2 |
0.2 |
23.4 |
0.2 |
|
Polen crud |
20.0 g |
67 |
4.1 |
1.52 |
7.58 |
3.24 |
|
Ardei gras roșu |
50.0 g |
15.5 |
0.7 |
0.05 |
2.35 |
0.85 |
|
Roșii |
100.0 g |
18 |
0.9 |
0.2 |
3.9 |
1.2 |
|
Castraveți |
100.0 g |
12 |
0.6 |
0.2 |
2.2 |
0.7 |
|
Urdă |
75.0 g |
102 |
13.5 |
3 |
4.5 |
0.0 |
|
Ceapă verde |
25.0 g |
8 |
0.45 |
0.05 |
1.8 |
0.65 |
|
Frunze de patrunjel |
20.0 g |
7.2 |
0.6 |
0.16 |
1.26 |
0.66 |
|
Ulei de măsline |
10.0 g |
82.4 |
0 |
9.13 |
0.0 |
0.0 |
|
Pâine integrală |
20.0 g |
54.4 |
1.64 |
0.26 |
8.24 |
1.52 |
|
TOTAL |
|
460.5 |
22.69 |
14.77 |
55.23 |
9.02 |
Sucul de mere se va consuma cu aproximativ 30 de minute înainte de masă.
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Struguri |
150.0 g |
103.5 |
1.0 |
0.3 |
27.2 |
1.3 |
|
Mar Golden |
100.0 g |
49.0 |
0.0 |
0.0 |
11.2 |
0.1 |
|
TOTAL |
|
152.5 |
1 |
0.3 |
38.4 |
1.4 |
MASA DE PRÂNZ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Salata mediteraneana 365 |
100.0 g |
20.1 |
1.6 |
0.3 |
3.8 |
0.5 |
|
Supa crema de morcov, patrunjel, telina |
200.0 g |
52.6 |
2.0 |
0.2 |
10.7 |
0.0 |
|
Usturoi |
5.0 g |
6.9 |
0.3 |
0.0 |
1.3 |
0.0 |
|
Ceapa rosie |
30.0 g |
11.7 |
0.4 |
0.0 |
2.5 |
0.4 |
|
Paine de secara integrala Wasa |
50.0 g |
160.0 |
5.0 |
0.8 |
32.0 |
8.0 |
|
Broccoli fiert |
150.0 g |
52.5 |
3.6 |
0.6 |
10.8 |
4.9 |
|
Conopida fiarta |
150.0 g |
34.5 |
2.7 |
0.8 |
6.1 |
3.8 |
|
Drojdie uscata |
10.0 g |
29.5 |
3.8 |
0.5 |
3.8 |
2.1 |
|
Ulei din seminte de canepa |
5.0 g |
42.9 |
0.0 |
5.0 |
0.0 |
0.0 |
|
Oregano uscat |
3.0 g |
9.2 |
0.3 |
0.3 |
1.9 |
1.3 |
|
Maghiran uscat |
3.0 g |
8.1 |
0.4 |
0.2 |
1.8 |
1.2 |
|
TOTAL |
|
428.0 |
20.1 |
8.7 |
74.7 |
22.2 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Budincă de chia și cacao |
100.0 g |
98.3 |
2.8 |
8.1 |
2.6 |
3.5 |
|
Stafide |
15.0 g |
45.0 |
0.49 |
5.02 |
2.44 |
1.48 |
|
Merișoare |
20.0 g |
64.0 |
0.02 |
0.1 |
16.4 |
0.0 |
|
Migdale |
10.0 g |
57.0 |
2.1 |
5.1 |
2 |
1.2 |
|
TOTAL |
|
264.3 |
5.41 |
18.32 |
23.44 |
6.18 |
CINĂ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Salată verde |
100.0 g |
17 |
1.2 |
0.3 |
3.3 |
2.1 |
|
Avocado |
100.0 g |
160.0 |
2.0 |
14.7 |
8.5 |
6.7 |
|
Ciuperci |
50.0 g |
11.0 |
1.55 |
0.15 |
1.65 |
0.5 |
|
Ardei |
50.0 g |
13.0 |
0.7 |
0.05 |
2.35 |
0.85 |
|
Roșii cherry |
100.0 g |
20 |
0.7 |
0.0 |
2 |
0.7 |
|
Ananas |
50.0 g |
24 |
0.2 |
0.0 |
6 |
0.7 |
|
Cous-cous |
50.0 g |
178 |
6.5 |
0.5 |
36 |
1 |
|
Ulei de in |
5.0 g |
44.2 |
0.0 |
4.57 |
0.0 |
0.0 |
|
TOTAL |
|
467.2 |
12.85 |
20.27 |
59.8 |
12.5 |
TOTAL = 1772,5 kcal proteine = 62,05 g lipide = 62.36 g carbohidrați = 250 g fibre = 51,3
Ziua 3
MICUL DEJUN
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Suc de portocale |
200.0 g |
94 |
1.4 |
0.4 |
21.8 |
0.4 |
|
Fulgi de ovăz integral |
50.0 g |
179.5 |
6.3 |
3.0 |
31.8 |
0.0 |
|
Seminţe de susan |
10.0 g |
59.2 |
2.0 |
5.5 |
0.1 |
0.0 |
|
Alune de pădure |
10.0 g |
53.6 |
2.5 |
4.6 |
2.1 |
1.1 |
|
Stafide |
20.0 g |
59.8 |
0.6 |
0.1 |
15.8 |
0.7 |
|
Pudră de roşcove |
5.0 g |
11.1 |
0.2 |
0.0 |
2.2 |
0.0 |
|
Total |
|
457.2 |
13.0 |
13.6 |
73.8 |
2.2 |
Sucul de portocale se va consuma cu aproximativ 30 de minute înainte de masă.
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Coacăze roşii |
100.0 g |
34.0 |
0.6 |
0.0 |
7.0 |
2.0 |
|
Mure |
100.0 g |
43.0 |
1.4 |
0.5 |
9.6 |
5.3 |
|
TOTAL |
|
77.0 |
2 |
0.5 |
16.6 |
7.3 |
MASA DE PRÂNZ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Supă cremă de dovleac |
250.0 g |
158.5 |
5.7 |
12.3 |
8.0 |
1.3 |
|
Ciuperci champignon |
150.0 g |
33.0 |
4.6 |
0.5 |
4.9 |
1.5 |
|
Orez integral cu legume |
200.0 gr |
350.0 |
7.0 |
3 |
45.0 |
2.0 |
|
Frunze de patrunjel |
10.0 g |
3.6 |
0.3 |
0.1 |
0.6 |
0.3 |
|
Usturoi |
5.0 g |
6.9 |
0.3 |
0.0 |
1.3 |
0.0 |
|
Turmeric |
3.0 g |
10.6 |
0.2 |
0.3 |
1.9 |
0.6 |
|
Cardamon |
3.0 g |
9.3 |
0.3 |
0.2 |
2.1 |
0.8 |
|
TOTAL |
|
571.1 |
18.4 |
16.4 |
63.8 |
6.5 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Migdale crude |
20.0 g |
128.0 |
4.8 |
11.0 |
2.6 |
2.4 |
|
TOTAL |
|
128.0 |
4.8 |
11.0 |
2.6 |
2.4 |
CINĂ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Salată cosmopolitană |
100.0 g |
20.1 |
1.6 |
0.3 |
3.8 |
0.0 |
|
Pui cu ciuperci |
150.0 g |
126.0 |
10.5 |
6.0 |
7.5 |
3.0 |
|
Seminţe de floarea soarelui |
10.0 g |
56.0 |
2.4 |
4.7 |
1.8 |
0.0 |
|
Seminţe de dovleac |
10.0 g |
53.8 |
2.7 |
4.5 |
1.3 |
0.4 |
|
Ulei de in |
5.0 g |
40.3 |
0.0 |
4.5 |
0.0 |
0.0 |
|
Boabe de năut fierte |
50.0 g |
82.0 |
4.4 |
1.3 |
13.7 |
3.8 |
|
TOTAL |
|
378.2 |
21.6 |
21.3 |
28.1 |
7.2 |
TOTAL = 1611,5 kcal proteine = 59,8 g lipide = 62.8 g carbohidrați = 181,9 g fibre = 25,6
Ziua 4
MICUL DEJUN
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Avocado |
150.0 g |
240.0 |
3.0 |
22.0 |
12.8 |
10.0 |
|
Usturoi |
10.0 g |
13.7 |
0.7 |
0.0 |
2.6 |
0.0 |
|
Ceapă verde |
30.0 g |
9.6 |
0.5 |
0.1 |
2.2 |
0.8 |
|
Lime verde |
20.0 ml |
6.0 |
0.1 |
0.0 |
2.1 |
0.6 |
|
Roșii |
100.0 g |
20.0 |
1.3 |
0.0 |
4.0 |
1.3 |
|
Galete din orez 365 |
25.0 g |
95.0 |
1.9 |
0.9 |
19.8 |
0.0 |
|
TOTAL |
|
384.3 |
7.5 |
23.0 |
43.5 |
12.7 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Seminte de susan |
20.0 g |
114.6 |
3.5 |
9.9 |
4.7 |
2.4 |
|
Apa |
250.0 ml |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
|
Curmale proaspete |
20.0 g |
56.4 |
0.5 |
0.1 |
15.0 |
1.6 |
|
Scortisoara macinata |
5.0 g |
13.1 |
0.2 |
0.2 |
4.0 |
2.7 |
|
Fulgi de cereale (grau, secara, ovaz, orz) Sanovita |
30.0 g |
96.0 |
3.5 |
1.0 |
18.2 |
2.9 |
|
TOTAL |
|
280.1 |
7.7 |
11.2 |
41.9 |
9.6 |
MASA DE PRÂNZ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Soufflé de conopida si broccoli |
100 g |
105 |
0,8 |
1,4 |
4 |
0,9 |
|
Andive |
100 g |
20 |
1,5 |
0,2 |
4,4 |
1,6 |
|
Urda |
50 g |
180 |
18 |
4 |
6 |
0 |
|
Supă cremă de legume |
250.0 g |
62.5 |
1.0 |
2.2 |
9.0 |
0.3 |
|
Oregano uscat |
5.0 g |
15.3 |
0.6 |
0.5 |
3.2 |
2.1 |
|
Cimbru uscat |
5.0 g |
13.6 |
0.4 |
0.3 |
3.5 |
2.3 |
|
Maghiran uscat |
5.0 g |
13.6 |
0.6 |
0.4 |
3.0 |
2.0 |
|
TOTAL |
|
410.0 |
22.9 |
9.0 |
32.8 |
9.2 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Dovleac copt |
200.0 g |
40.0 |
2 |
0.0 |
10.0 |
4.0 |
|
Scorțișoară |
3.0 g |
7.83 |
0.12 |
0.11 |
2.37 |
1.63 |
|
Miere |
10.0 g |
32.5 |
0.04 |
0.0 |
8.1 |
0.0 |
|
Nucă |
20.0 g |
128.96 |
2.76 |
12.42 |
3.44 |
0.68 |
|
TOTAL |
|
276.6 |
4.92 |
12.53 |
23.91 |
6.31 |
CINĂ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Quinoa |
70 |
259 |
9,9 |
4,8 |
45 |
5 |
|
Rosii |
70 |
14 |
0,6 |
0.1 |
2,7 |
0,8 |
|
Ardei gras |
70 |
23 |
0,7 |
0 |
4,2 |
1,5 |
|
Avocado |
30 |
51 |
0,6 |
5,4 |
2,6 |
2 |
|
Usturoi |
5 |
8 |
0,3 |
0 |
1,7 |
0,1 |
|
Ceapa |
10 |
5 |
0,1 |
0 |
1 |
0,1 |
|
Total |
255 |
360 |
12,2 |
10,3 |
57,1 |
9,4 |
TOTAL = 1711 kcal proteine = 55.22 g lipide = 66.03 g carbohidrați = 199.21 g fibre = 47.21 g
Ziua 5
MICUL DEJUN
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Paine crocanta de secara Wasa fibre |
50.0 g |
152.5 |
6.5 |
4.0 |
22.5 |
12.0 |
|
Ou de gaina |
50.0 g |
71.5 |
6.5 |
5.0 |
0.5 |
2.5 |
|
Salata mediteraneana 365 |
100.0 g |
20.1 |
1.6 |
0.3 |
3.8 |
0.5 |
|
Ulei de in |
5.0 g |
40.3 |
0.0 |
4.5 |
0.0 |
0.0 |
|
Lime verde |
20.0 ml |
6.0 |
0.1 |
0.0 |
2.1 |
0.6 |
|
Oregano uscat |
5.0 g |
15.3 |
0.6 |
0.5 |
3.2 |
2.1 |
|
Maghiran uscat |
5.0 g |
13.6 |
0.6 |
0.4 |
3.0 |
2.0 |
|
Rosii cherry |
50.0 g |
10.0 |
0.6 |
0.0 |
2.0 |
0.6 |
|
Valeriana |
20.0 gr |
4.2 |
0.4 |
0.1 |
0.7 |
0.0 |
|
Spanac |
20.0 g |
4.6 |
0.6 |
0.1 |
0.7 |
0.4 |
|
Suc de portocale |
200.0 g |
94.0 |
1.4 |
0.4 |
21.8 |
0.4 |
|
Polen |
10.0 g |
41.7 |
0.4 |
1.1 |
4.7 |
0.0 |
|
TOTAL |
|
473.8 |
19.3 |
16.4 |
65.0 |
21.1 |
Sucul de portocale cu polen se va consuma cu aproximativ 30 de minute înainte de masă.
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Afine |
150.0 g |
85.5 |
1.0 |
0.5 |
21.8 |
3.6 |
|
Capsuni |
150.0 g |
48.0 |
1.3 |
0.5 |
11.5 |
3.0 |
|
TOTAL |
|
133.5 |
2.3 |
1.0 |
33.3 |
6.6 |
MASA DE PRÂNZ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Salată cosmopolitana 365 |
100.0 g |
20.1 |
1.6 |
0.3 |
3.8 |
0.0 |
|
Știucă gătită fără ulei |
150.0 g |
192.0 |
41.8 |
1.5 |
0.0 |
0.0 |
|
Semințe floarea soarelui |
10.0 g |
56.0 |
2.4 |
4.7 |
1.8 |
0.0 |
|
Semințe de dovleac |
10.0 g |
53.8 |
2.7 |
4.5 |
1.3 |
0.4 |
|
Ulei de in |
5.0 g |
40.3 |
0.0 |
4.5 |
0.0 |
0.0 |
|
Boabe de năut fierte |
50.0 g |
82.0 |
4.4 |
1.3 |
13.7 |
3.8 |
|
TOTAL |
|
444.2 |
52.9 |
16.8 |
20.6 |
4.2 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Migdale crude |
30.0 g |
192.0 |
7.2 |
16.5 |
4.0 |
3.6 |
|
Curmale proaspete |
30.0 g |
84.6 |
0.8 |
0.1 |
22.5 |
2.4 |
|
TOTAL |
|
276.6 |
8.0 |
16.6 |
26.5 |
6.0 |
CINĂ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Mazare fiarta |
50.0 g |
17.5 |
0.9 |
0.2 |
4.0 |
1.6 |
|
Salata mediteraneana 365 |
100.0 g |
20.1 |
1.6 |
0.3 |
3.8 |
0.5 |
|
Porumb boabe Delhaize Bio |
20.0 g |
13.8 |
0.5 |
0.3 |
2.3 |
0.5 |
|
Lime verde |
20.0 ml |
6.0 |
0.1 |
0.0 |
2.1 |
0.6 |
|
Ulei de in |
5.0 g |
40.3 |
0.0 |
4.5 |
0.0 |
0.0 |
|
Seminte de dovleac |
20.0 g |
107.6 |
5.4 |
9.0 |
2.6 |
0.8 |
|
Ceapa verde |
15.0 g |
4.8 |
0.3 |
0.0 |
1.1 |
0.4 |
|
Paine crocanta de secara Wasa fibre |
50.0 g |
152.5 |
6.5 |
4.0 |
22.5 |
12.0 |
|
Rosii cherry |
50.0 g |
10.0 |
0.6 |
0.0 |
2.0 |
0.6 |
|
TOTAL |
|
372.6 |
15.9 |
18.3 |
40.4 |
17.0 |
TOTAL = 1700.7 kcal proteine = 98.4 g lipide = 69.1 g carbohidrați = 185.8 g fibre = 54.9
Ziua 6
MICUL DEJUN
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Banane |
100.0 g |
89.0 |
1.1 |
0.3 |
22.8 |
2.6 |
|
Mango |
150.0 g |
97.5 |
0.8 |
0.5 |
25.5 |
2.7 |
|
Kiwi |
80.0 g |
48.8 |
0.8 |
0.8 |
12.0 |
2.4 |
|
Mar Golden |
100.0 g |
49.0 |
0.0 |
0.0 |
11.2 |
0.1 |
|
Spirulina alga uscata |
10.0 g |
29.0 |
5.8 |
0.8 |
2.4 |
0.4 |
|
Avocado |
150.0 g |
240.0 |
3.0 |
22.0 |
12.8 |
10.0 |
|
TOTAL |
|
553.3 |
11.5 |
24.4 |
86.7 |
18.2 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Alune de padure crude |
10.0 g |
53.6 |
2.5 |
4.6 |
2.1 |
1.1 |
|
Migdale crude |
10.0 g |
64.0 |
2.4 |
5.5 |
1.3 |
1.2 |
|
Stafide brune |
15.0 g |
71.1 |
0.5 |
5.0 |
11.3 |
1.5 |
|
TOTAL |
|
188.0 |
5.4 |
15.1 |
14.7 |
3.8 |
MASA DE PRÂNZ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Salata cosmopolitana 365 |
100.0 g |
20.1 |
1.6 |
0.3 |
3.8 |
0.0 |
|
Dovlecei fierti |
100.0 g |
16.0 |
0.6 |
0.1 |
3.9 |
1.4 |
|
Maghiran uscat |
3.0 g |
8.1 |
0.4 |
0.2 |
1.8 |
1.2 |
|
Turmeric |
3.0 gr |
10.6 |
0.2 |
0.3 |
1.9 |
0.6 |
|
Supa crema de ciuperci |
250.0 g |
45.0 |
1.7 |
0.5 |
8.2 |
0.3 |
|
Ulei de in |
5.0 g |
40.3 |
0.0 |
4.5 |
0.0 |
0.0 |
|
Paine crocanta de secara Wasa fibre |
50.0 g |
152.5 |
6.5 |
4.0 |
22.5 |
12.0 |
|
Ceapa rosie |
30.0 g |
11.7 |
0.4 |
0.0 |
2.5 |
0.4 |
|
Porumb boabe Delhaize Bio |
20.0 g |
13.8 |
0.5 |
0.3 |
2.3 |
0.5 |
|
Busuioc uscat |
3.0 g |
7.5 |
0.4 |
0.1 |
1.8 |
1.2 |
|
Mazare fiarta |
20.0 g |
7.0 |
0.4 |
0.1 |
1.6 |
0.6 |
|
Rosii decojite |
50.0 g |
7.5 |
0.6 |
0.1 |
1.3 |
0.0 |
|
Ardei rosu fiert |
50.0 g |
14.0 |
0.4 |
0.1 |
3.3 |
0.6 |
|
Ulei de masline |
5.0 g |
41.2 |
0.0 |
5.0 |
0.0 |
0.0 |
|
Morcov fiert |
50.0 g |
17.5 |
0.4 |
0.1 |
4.1 |
1.5 |
|
Fasole galbena fiarta |
30.0 g |
10.5 |
0.6 |
0.1 |
2.4 |
1.0 |
|
TOTAL |
|
423.3 |
14.7 |
15.8 |
61.4 |
21.3 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Fistic |
20.0 g |
111.4 |
4.1 |
8.9 |
5.6 |
2.1 |
|
Nuci Brazilia crude |
20.0 g |
141.2 |
2.8 |
13.2 |
2.8 |
1.6 |
|
TOTAL |
|
252.6 |
6.9 |
22.1 |
8.4 |
3.7 |
CINĂ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Pastrav gatit |
150.0 g |
285.0 |
40.0 |
13 |
0.0 |
0.0 |
|
Amestec de legume congelate |
150.0 g |
80.0 |
4.0 |
0.1 |
16.2 |
1.0 |
|
Lime verde |
20.0 ml |
6.0 |
0.1 |
0.0 |
2.1 |
0.6 |
|
Drojdie uscata inactivă (are în orice plafar) |
5.0 g |
14.8 |
1.9 |
0.2 |
1.9 |
1.1 |
|
Maghiran uscat |
5.0 g |
13.6 |
0.6 |
0.4 |
3.0 |
2.0 |
|
Cimbru uscat |
5.0 g |
13.6 |
0.4 |
0.3 |
3.5 |
2.3 |
|
Salata verde |
50.0 g |
8.5 |
0.6 |
0.2 |
1.6 |
1.0 |
|
TOTAL |
|
422 |
47.2 |
14.2 |
27.3 |
8.0 |
TOTAL = 1839.2 kcal proteine = 85.7 g lipide = 91.6 g carbohidrați = 198.5 g fibre = 55g
Ziua 7
MICUL DEJUN
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Suc de portocale |
200.0 g |
94.0 |
1.4 |
0.4 |
21.8 |
0.4 |
|
Brânză de capră |
50.0 g |
150.0 |
10.0 |
12.5 |
0.0 |
0.0 |
|
Salata mix mega |
100.0 g |
20.1 |
1.6 |
0.3 |
3.8 |
0.0 |
|
Măsline verzi |
20.0 g |
29.0 |
0.2 |
3.1 |
0.8 |
0.7 |
|
Ou de găină eco |
80.0 g |
80.0 |
7.0 |
5.0 |
0.8 |
0.0 |
|
Busuioc uscat |
1.0 g |
2.5 |
0.1 |
0.0 |
0.6 |
0.4 |
|
Miere |
10.0 g |
32.5 |
0.0 |
0.0 |
8.1 |
0.0 |
|
TOTAL |
|
408.2 |
20.4 |
21.4 |
35.9 |
1.9 |
Sucul de portocale se va consuma cu aproximativ 30 de minute înainte de masă.
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Coacaze rosii |
100.0 g |
34.0 |
0.6 |
0.0 |
7.0 |
2.0 |
|
Mure |
100.0 g |
43.0 |
1.4 |
0.5 |
9.6 |
5.3 |
|
Avocado |
150.0 g |
240.0 |
3.0 |
22.0 |
12.8 |
10.0 |
|
TOTAL |
|
317.0 |
5.0 |
22.5 |
29.4 |
17.3 |
MASA DE PRÂNZ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Supă cremă de dovleac |
250.0 gr |
158.5 |
5.7 |
12.3 |
8.0 |
1.3 |
|
Turmeric |
1.0 gr |
3.5 |
0.1 |
0.1 |
0.6 |
0.2 |
|
Oregano uscat |
1.0 g |
3.1 |
0.1 |
0.1 |
0.6 |
0.4 |
|
Busuioc uscat |
1.0 g |
2.5 |
0.1 |
0.0 |
0.6 |
0.4 |
|
Măghiran uscat |
1.0 g |
2.7 |
0.1 |
0.1 |
0.6 |
0.4 |
|
Cartof dulce |
150.0 g |
129.0 |
2.4 |
0.2 |
30.2 |
4.5 |
|
Ulei de măsline |
5.0 g |
41.2 |
0.0 |
5.0 |
0.0 |
0.0 |
|
TOTAL |
|
340.5 |
8.5 |
17.8 |
40.6 |
7.2 |
GUSTARE
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Migdale crude |
30.0 g |
192.0 |
7.2 |
16.5 |
4.0 |
3.6 |
|
TOTAL |
|
192.0 |
7.2 |
16.5 |
4.0 |
3.6 |
CINĂ
|
Aliment |
Cantitate |
Calorii(kcal) |
Proteine(g) |
Lipide(g) |
Carbohidrati(g) |
Fibre(g) |
|
Spanac |
100.0 g |
23.0 |
2.9 |
0.4 |
3.6 |
2.2 |
|
Quinoa |
20.0 g |
73.6 |
2.8 |
1.2 |
12.8 |
1.4 |
|
Salata verde |
50.0 g |
8.5 |
0.6 |
0.2 |
1.6 |
1.0 |
|
Avocado |
75.0 g |
120.0 |
1.5 |
11.0 |
6.4 |
5.0 |
|
Lime verde |
20.0 ml |
6.0 |
0.1 |
0.0 |
2.1 |
0.6 |
|
Ulei de masline |
5.0 g |
41.2 |
0.0 |
5.0 |
0.0 |
0.0 |
|
Loboda |
20.0 g |
3.8 |
0.3 |
0.0 |
0.6 |
0.3 |
|
Seminte de floarea soarelui |
20.0 g |
116.4 |
3.9 |
10.0 |
4.8 |
2.2 |
|
TOTAL |
|
392.5 |
12.1 |
27.8 |
31.9 |
12.7 |
TOTAL = 1650.2 kcal proteine = 53.2 g lipide = 104.6 g carbohidrați = 141.8 g fibre = 42.7g
Concluzii ale studiu de caz
Adoptarea unui regim de viață sănătos trebuie făcut cât mai devreme posibil deoarece obiceiurile se mențin pe termen lung dacă sunt începute din copilărie.
Puterea exemplului este cel mai bun mod prin care poți schimba modul de alimentație, pe termen lung , a unei persoane.
Dacă nu există o motivație foarte bună iar mediul social este toxic atunci copilul se va întoarce la vechile obiceiuri adică la același mod de gândire, aceeași alimentație și același aport fizic.
Practic nu există boli genetice ci doar aceleași obiceiuri nesănătoase care se copiază de la înaintași.
Dacă mănânci exact ca părinții și bunicii tăi, dacă ai dezvoltat același mod de gândire și ai aceea viziune asupra importanței mișcării fizice în viața ta de zi cu zi , atunci este clar că vei ajunge să dezvolți aceleași afecțiuni ca și ei.
Orice persoană este dispusă să aibă un regim de viață mai sănătos dacă responsabilitatea cade pe mâinile altcuiva și el trebuie doar să respecte ceea ce i se pune în față de mâncare.
Pentru a avea rezultate, pe termen lung cu orice tip de meniu sau dietă copilul trebuie mai înainte de toate să înțeleagă de ce consumă anumite alimente și de ce altele ar trebui evitate iar atunci când trebuie să decidă singur să poată face cele mai bune alegeri.
În acest studiu copilul a respectat în proporție de 70-80 % meniul primit pe o perioada de 30 de zile cu promisiunea că va continua și în următoarele luni.
Schimbările au apărut încă din primele zile când sistemul digestiv a început să funcționeze din nou normal, tranzitul intestinal reglându-se aproape perfect.
S-a putut observa o mai mare energie pe parcusul zilei dar și dimineața, o stare de optimism și bună dispoziție.
Pofta de mâncare a crescut vizibil.
Rezistența la efort fizic dar și psihic au crescut foarte mult.
Starea generală de sănătate s-a schimbat foarte mult iar copilul a devenit din nou voios și vesel atât din punct de vedere fizic cât și în activități intelectuale.
Pe lângă alimentația sănătoasă, introducerea de activități fizce regulate și schimbarea modului de gândire printr-o abordare mult mai pozitivă a tuturor șocurilor emoționale, a dus la o transformare incredibilă a copilului.
Practic atunci când unui om i se acordă destulă atenție și afecțiune, din toate punctele de vedere, este imposibil ca el să nu se vindece foarte repede.
Bibliografie :
Hayle Pomroy – ”Mănânci mult, slăbești mult.”
Dr. Călin Mărginean – ”4 pași spre o sănătate deplină”
Dr. Robynne Chutkan – ”Trăiește murdar, hrănește-te curat!”
Dr. Michael Greger – ”How Not to Die”
David Wolfe – ”The sunfood diet succes system”
Mikhail Tombak – ”Cum să trăiești 150 de ani”
Norman Walker – ”Fresh vegetable and fruit juices”
Radu Ilie Mânecuță – ”Nutriția omului act sacru”
Robert Morse – ”Să trăim sănătos fără toxine”
Speranța Anton – ”Incursiuni în medicina naturistă”
Jacques Martel – ” Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor. Cauzele subtile ale îmbolnăvirilor.”
No comment